Salvatori sau taximetriști pe munte? Salvamont Argeș se dă peste cap între urgențele reale și solicitări incredibile

Muntele este prietenos doar cu cei care respectă regulile, iar împotriva celor care nu-l iau în serios poate deveni un dușman redutabil! Salvamontiștii argeșeni se confruntă zilnic cu diferite situații. Unele, cu adevărat grave, în care viața unui om depinde de un pas… greșit! Altele par inspirate din bancuri. Dincolo de intervențiile dramatice, salvamontiștii se confruntă tot mai des cu turiști care confundă serviciul de salvare montană cu un serviciu de transport. Sunt persoane care știu că situația în care se află nu reprezintă o urgență și, pentru a-i determina pe salvatori să plece după ele, invocă afecțiuni medicale inexistente. La auzul unor asemenea informații, echipele pornesc imediat, pentru că orice apel poate ascunde o situație gravă. Ajunși însă la fața locului, descoperă uneori că „urgența” nu există. 

Salvamont Argeș are în prezent 20 de angajați și 21 de voluntari. Sunt puțini având în vedere zona de munte care trebuie acoperită. În județul nostru sunt: Formația Județeană, Formația Curtea de Argeș, Formația Nucșoara și Formația Câmpulung Muscel. O formație de salvare montană este compusă din minimum 6 salvatori montani, astfel că – pentru asigurarea caracterului de urgență și capacitatea operativă a unei echipe de intervenție de 6 salvatori în regim nonstop și program de trei ture – ar fi nevoie de 30 angajați pe fiecare formație.

„Aceasta este capacitatea operativă de resursă umană pe care trebuie să o aibă fiecare formație de salvare din cadrul unui serviciu Salvamont cu activitate permanentă de trei ture de 8 ore pe zi, astfel încât să asigure funcționarea și caracterul de urgență al serviciului cu respectarea normelor legislative în vigoare referitoare la încadrarea și normarea personalului. Situația nu se schimbă cu nimic la turele de 12/24 sau 24/48”, a precizat directorul Salvamont Argeș, Cristian Toma.

Voia iluminat public pe Vârful Moldoveanu!

Activitatea Salvamont Argeș este una deosebit de solicitantă. Salvatorii montani parcurg trasee lungi, pe teren accidentat, ziua, noaptea, pe ploaie, soare, ca să salveze vieți. Directorul Salvamont Argeș, Cristian Toma, este angajat din 2006 la Salvamont Argeș, a fost șef serviciu din 2017 până în noiembrie 2025, iar din noiembrie 2025 este director. Participă la multe acțiuni și, de-a lungul celor două decenii de muncă, a avut parte de multe evenimente inedite. Ne-a vorbit despre intervențiile neobișnuite. Unele au fost hilare, altele au presupus pretenții exagerate sau chiar amenințări. Nu toți turiștii sunt însă astfel. Mulți sunt oameni serioși, care respectă munca salvamontiștilor și apreciază efortul celor care intervin pentru a-i salva.

Unul dintre exemplele povestite de Cristian Toma pornește de la un apel la 112.

„A fost primit un apel la 112, de la un părinte care ne semnala faptul că fiica lui este singură pe munte, se întoarce din Vârful Moldoveanu, este noapte, întuneric și nu are lanternă. Am reușit să iau legătura cu fata, era în traseul principal de creastă în Făgăraș. I-am recomandat să rămână pe loc și am alarmat echipa de intervenție de la Cota 2000, care urma să ajungă la ea cam într-o oră și 45 de minute. Tatăl suna din 5 în 5 minute, că fetița lui este singură pe munte, este noapte, să nu o atace animalele sălbatice. I-am spus că acolo nu urcă animalele, dar, ca orice părinte, era îngrijorat! La un moment dat a sunat și a întrebat: «Dar de ce este întuneric acolo, nu merge iluminatul?» I-am spus ca fata este într-o zonă montană, pe un traseu montan și acolo nu există rețele de utilități, deci nici iluminat public. Fata a fost recuperată în siguranță de echipa de salvatori montani”, a povestit Cristian Toma.  

Și-a scris numele cu markerul pe picior

O altă intervenție a avut în centrul ei un tânăr care, rămas singur pe munte și speriat de întuneric, s-a gândit la ce era mai rău.

„Un grup de tineri mergea de la Bâlea Lac spre Moldoveanu. După aproximativ 4 ore de mers, unul dintre ei nu a mai putut continua deplasarea și a fost părăsit de restul grupului, pe traseul principal de creastă din Făgăraș.  A sunat după ajutor, au plecat colegii de la Baza Salvamont Cota 2000, dar ajungeau la el cam în 3-4 ore. Fiind singur, pe întuneric, tânărul a intrat în panică. S-a gândit la tot felul de lucruri care i s-ar fi putut întâmpla și și-a scris cu un marker permanent, pe gamba piciorului, numele și CNP-ul, pentru a putea fi identificat dacă ar fi fost mâncat de animalele sălbatice. Și el a fost recuperat în siguranță”, a mai spus directorul Salvamont Argeș.

A cerut elicopter după ce și-a rupt inelarul pe care trebuia să poarte verigheta

Uneori, solicitările turiștilor îi lasă fără cuvinte pe salvamontiști. Este și cazul unei femei care și-a fracturat degetul inelar și a considerat că situația impune intervenția unui elicopter. Femeia cobora împreună cu grupul din vârful Negoiu. În Strunga Doamnei și-a fracturat un deget de la mâna stângă. A sunat după ajutor și a cerut să fie trimis un aparat de zbor.

„I-am explicat că, pentru o asemenea afecțiune, nu pot solicita intervenția elicopterului. Replica ei a fost: «Pentru ăla de la Vaslui cu diaree ați trimis elicopter să îl ducă la București și pentru mine nu puteți trimite? Este degetul pe care trebuie să pun verigheta și trebuie să îl salvez»”, a povestit Cristian Toma.

Era vorba despre un parlamentar care fusese transferat cu elicopterul la un spital din București. Întâmplarea a avut totuși un final fericit. Un coleg salvamontist din țară se afla în zonă și i-a transmis lui Cristian Toma că femeia este în regulă și că îi poate căra rucsacul până la baza muntelui.

Salvamontiștii deszăpezeau mașina, tinerii se uitau

Tinerii sunt printre cei care ajung, uneori, să abuzeze de intervențiile salvamontiștilor. Un exemplu este cel al unui cuplu aflat la Refugiul Călțun, care a alertat autoritățile, spunând că sunt epuizați.

„Vine cineva de la Salvamont să ne ia și pe noi de aici?” a fost întrebarea lor. Pentru că erau echipați corespunzător, aveau mâncare și hrană, au fost sfătuiți să se odihnească în refugiu după care să coboare singuri de pe munte.

Un alt apel a venit într-o noapte în care ploua torențial. „Erau niște tineri cărora le ploua în cort. «Nu veniți să ne luați și pe noi de aici, că ne plouă?» L-am întrebat pe interlocutor: «Și dacă vin să te iau, cum crezi că te vei deplasa? Nu tot prin ploaie?» «Stați cumva în zona de cort unde nu plouă și, cum se oprește ploaia, coborâți!»”, i-a sfătuit șeful Salvamont Argeș.

O altă întâmplare îi are în prim plan pe câțiva tineri și o mașină rămasă în zăpadă.

„Am deszăpezit o mașină a unor tineri, iar ei stăteau și se uitau la noi în timp ce munceam. Le-am dat lopețile să continue și i-am rugat să ne lase lopețile la Refugiul Capra. Au plecat cu lopeți cu tot sau le-au aruncat”, a mai povestit Cristian Toma.

„Să îmi puneți ceva pe față că mă mănâncă goanga”

O tânără a mințit că este rănită după ce i s-au dezlipit bocancii. Nu a vrut să meargă desculță și a cerut să fie dusă cu targa până la poalele muntelui.

” Îmi amintesc de o situație la Fereastra Zmeilor. Un grup venea dinspre Moldoveanu și au anunțat că o fată nu se mai poate deplasa având afectat un membru inferior. Echipă, targă, sisteme de coborâre-lansare, tot harnașamentul! Ajungem la ei și ce constatăm?! Fata rămăsese fără tălpi la bocanci. Avea bocancii cu tălpile dezlipite pe o lespede. Ne-a zis: « Pe mine mă luați cu targa că nu pot merge desculță». Zis și făcut, ne-am conformat! Au pus-o băieții pe targă, am pregătit lansarea pe abrupt și ne-a zis: «Să îmi puneți ceva pe față că mă mănâncă goanga»”, și-a amintit acesta zâmbind.

Li s-a cerut să ducă combustibil unui turist rămas „în pana prostului”

Atunci când un apel ciudat vine de la un om obișnuit cu muntele și, teoretic, știe foarte bine în ce situații pot interveni salvamontiștii este de neînțeles!

Acesta a avut un dialog uluitor cu șeful Salvamont Argeș.

„Un proprietar de pensiune din Corbi ne-a sesizat că un domn a plecat cu fiul pe Moldoveanu. «Acum două ore m-au anunțat că nu mai au benzină să ajungă la pensiune». Am zis: «Și eu ce trebuie să fac»? El: «Să mergeți să vedeți unde sunt și să îi aduceți în sat». Eu: «Domnule, ia o canistră cu benzină și mergi în întâmpinarea lor». El: «Eu am Skoda și nu o bag pe drumul ăla». Eu: «Atunci luați o căruță din sat și mergeți». Ne-a comentat și pe pagina Salvamont Argeș că nu am intervenit, să ne fie rușine”, a adăugat Cristian Toma.

„Ni se spune că suntem plătiți din banii lor”

Salvamontiștii se confruntă cu multe situații de turiști rămași cu mașinile pe drumurile forestiere sau înzăpeziți.

„Unii spun că nu pot întoarce mașinile, alții că sunt înzăpeziți. Sunt foarte multe situații întâmplate cu ATV-uri, motociclete sau chiar mașini care se petrec în afara traseelor montane. Ni se spune, în 90% din cazuri, că suntem plătiți din banii lor și că trebuie să mergem să îi recuperăm, chiar dacă nu au afecțiuni medicale. Suntem solicitați să tractăm mașinile celor care fac pe vitejii și intră cu ele în zăpadă, în noroaie, doar ca să își impresioneze iubitele!”, a spus cu mâhnire șeful Salvamont Argeș.  

 „O să dați cu subsemnatul la DNA!”

Nu toate presiunile asupra salvamontiștilor vin din partea unor turiști nepregătiți. Uneori, aceștia sunt chiar amenințați atunci când refuză să intervină fără un motiv real. Cristian Toma își amintește cazul unei femei care a pretins că este soția unui procuror și care l-a amenințat după ce soțul ei nu revenise de pe munte.

„Într-o noapte, sună prin 112 o doamnă care îmi spune că soțul ei a plecat pe Moldoveanu cu un prieten și nu s-a întors. Îmi recomandă să trimit Formația Nucșoara să îi caute. Deci avea cunoștințe. I-am spus să mai așteptăm puțin că domnul nu are semnal și dacă până la ora x nu avem nicio veste de la dumnealui, atunci vom merge să căutăm în zonă. Suna din 5 în 5 minute și mă întreba: «Ați trimis Formația Nucșoara»? Am zis: «Nu». La un moment dat, a sunat și a zis: «Ai trimis Formația Nucșoara»? Am zis: «Nu» Ea: «Mâine o să dai cu subsemnatul la DNA că soțul meu e procuror». Am întrebat-o: «Doamnă, aveți vreo informație că soțul dumneavoastră ar avea nevoie de asistență medicală»? A spus că nu. După câteva minute, m-a sunat să îmi spună că soțul este bine, că a ajuns la Nucșoara în zona cu semnal”, și-a amintit Cristian Toma.   

Capacitatea operativă de intervenție este de 28%

Dincolo de toate aceste situații, mesajul salvamontiștilor este unul simplu: oamenii trebuie să înțeleagă că echipele de intervenție nu pot fi disponibile pe fiecare traseu, în orice moment, pentru orice solicitare.

„Salvatorii nu pot fi pe fiecare traseu după placul unora. Sunt în baze și de acolo se intervine punctual”, a explicat Cristian Toma.

În prezent, este nevoie majoră de personal, mai ales că Salvamont Argeș a fost acreditat de Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România (ANSMR) să efectueze activități de prevenire a accidentelor montane și de salvare în munți, iar capacitatea operativă de intervenție este de 28%. O soluție care i-ar putea „salva” pe salvatori de astfel de solicitări neobișnuite ar fi introducerea unui sistem de taxare a serviciilor care nu intră în sfera urgențelor sau a situațiilor de intervenție ale salvamontiștilor. Deocamdată însă legea nu permite plata pentru aceste solicitări, deși i-ar ajuta foarte mult pe angajații Salvamont cărora deseori li se spune că turiștii au nevoie de intervenții din cauza unor situații medicale, iar când echipele ajung la locul cu pricina, practic sunt nevoite să le care rucsacurile.

 

Material realizat de Monica Sandu

 

Foto: ediția tipărită