Brânza frământată de Teaca, al 18-lea produs românesc recunoscut și înregistrat la nivel european

Brânza frământată de Teaca se alătură produselor românești recunoscute și înregistrate la nivel European după ce a fost înscrisă în registrul Uniunii de indicații geografice, potrivit Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului.

Astfel, Brânza frământată de Teaca a devenit oficial cel de-al 18-lea produs românesc care beneficiază de protecție europeană.

Produsul este obținut din lapte crud de vacă, nepasteurizat, care trece printr-un proces tradițional de închegare, dospire, maturare, sărare și frământare.
Are o formă ovală sau rotundă, neregulată, iar bucățile cântăresc aproximativ între 0,4 și 2 kilograme. Unul dintre elementele care îi dau aspectul specific este chiar modul în care este ambalată: brânza este pusă în vezică naturală de porc, aceasta influențând forma și greutatea bucăților.

Aria geografică și procesul de producție

Arealul geografic al „Brânzei frământate de Teaca IGP” este reprezentat de satul Teaca, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud, iar toate etapele de fabricare trebuie să se desfășoare în această zonă.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, etapele fabricării produsului sunt: recepția materiilor prime, filtrarea laptelui, pregătirea laptelui pentru închegare, închegarea laptelui, prelucrarea coagulului,  încălzirea a II – a în vederea obținerii unei deshidratări corespunzătoare a bobului de coagul, formarea cașului bașchiu, pregătirea cașului bașchiu, obținerea brânzei frământate de Teaca, frământarea brânzei, umplerea și coaserea vezicilor de porc.

Produsul ”Brânză frământată de Teaca” este cunoscut din vechime, una dintre dovezi fiind prezența acestuia în celebrul târg de la Teaca. Atestarea târgului din Teaca este menționată și în Monografia în limba germană scrisă de Ilse Schliesleder- Fronius.

Istoria transmisă prin declarații ale bătrânilor satului și a satelor din vecinătate certifică existența brânzei frământate de Teaca în decursul timpului.

Experiența îndelungată în producerea brânzei frământate de Teaca, cu practici neschimbate de-a lungul mai multor generații, a creat o conexiune strânsă între produs, denumirea acestuia și aria geografică delimitată, consolidând în percepția consumatorului asocierea dintre nume pe de o parte, și gust, savoare, suculență, pe de altă parte.

Priceperea și iscusința oamenilor care prepară acest produs au un rol important în conservarea particularităților de realizare a acestuia. Acestea stau la baza faptului că brânza frământată de Teaca este recunoscută și se comercializează atât în zona de producere, cât și pe întreg teritoriul țării.”, precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Cum este „Brânza frământată de Teaca”

La exterior, brânza are bucăți cu formă neregulată, ovală sau rotundă, cu suprafața curată, uscată și nelipicioasă. Culoarea poate varia de la crem până la galben-auriu, iar în interior de la alb-lăptos la alb-gălbui.

Consistența este descrisă ca fiind moale, onctuoasă, legată și densă, iar gustul este de lapte de vacă, ușor sărat, dulceag și ușor acidulat. Mirosul este lăptos și untos, cu note acrișoare și ușor înțepătoare, specifice unui produs sărat.

Din punct de vedere fizico-chimic, produsul trebuie să aibă între 40% și 60% grăsime în substanța uscată, între 22% și 28% grăsime, între 18% și 25% substanțe proteice și cel mult 3,5% sare.

18 produse românești protejate în Europa

„Brânza frământată de Teaca” se alătură celor 17 produse românești care beneficiau deja de protecție europeană:

1.Magiun de prune de Topoloveni -Indicație Geografică Protejată (IGP)

2.Salam de Sibiu -Indicație Geografică Protejată (IGP)

3.Novac afumat din Țara Bârsei -Indicație Geografică Protejată (IGP)

4.Scrumbie afumată de Dunăre -Indicație Geografică Protejată (IGP)

5.Telemea de Sibiu -Indicație Geografică Protejată (IGP)

6.Cârnați de Pleșcoi -Indicație Geografică Protejată (IGP)

7. Cașcaval de Săveni -Indicație Geografică Protejată (IGP)

8. Salata cu icre de știucă de Tulcea -Indicație Geografică Protejată (IGP)

9.Telemea de Ibănești -Denumire de Origine Protejată (DOP)

10.Salată tradițională cu icre de crap -Specialitate Tradițională Garantată (STG)

11.Plăcintă dobrogeană -Indicație Geografică Protejată (IGP)

12.Pită de Pecica -Indicație Geografică Protejată (IGP)

13.Salinate de Turda -Indicație Geografică Protejată (IGP)

14.Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România- Specialitate Tradițională Garantată (STG)

15.Cârnați din topor din Vâlcea – Indicație Geografică Protejată (IGP)

16.Batog de Sturion -Indicație Geografică Protejată (IGP)

17.Babic de Buzău – Indicație Geografică Protejată IGP)

Sursă foto: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale