Aproape de fiecare dată, după perioadele de mari sărbători, în casele românilor rămâne o grămadă de mâncare pregătită cu zel și în exces. Mesele de Paște nu fac excepție și finalizăm prin a avea frigiderele ticsite de tot ce a rămas nemâncat după cele câteva zile de gătit, de sărbătorit și de leneveală.
Preparatele românești tradiţionale sunt, prin excelență, pline de grăsimi sau zahăr și – de cele mai multe ori – foarte departe de ideea unui alimentații sănătoase. Dacă mai punem în calcul și cantitățile în care sunt pregătite, risipa e la ea acasă.
Mai jos vă prezentăm câteva sfaturi utile despre cum ați putea gândi meniuri rezonabile de Paște, despre cum trebuie să păstrați alimentele ulterior pentru a nu reprezenta un risc pentru sănătate.
Cum ar trebui să ne gândim meniurile de sărbători?
Specialiștii oferă câteva recomandări sănătoase și pentru organism, dar și pentru bugetul familiei, în ceea ce privește planificarea meselor mari pentru sărbătorile de peste ani.
» Încercați un calcul cât mai realist în privinţa cantităţii de mâncare pe care o veți consuma, plecând de la numărul de persoane și comportamentul alimentar al acestora.
» Mergeți la cumpărături cu liste exacte și nu cădeți în ispita divagării de la ele atunci când ajungeți în fața rafturilor.
» Folosiți cantităţi potrivite când gătiți preparatele specifice și gândiți-vă cum să gestionați și să depozitați restul de alimente, rămase neutilizate;
» Donați sau reutilizează mâncarea rămasă neconsumată.
Reguli importante imediat după ce am gătit mâncarea!
Primul pas pentru a vă asigura că mâncarea va rezista maxim ca timp este să nu o lăsaţi afară mai mult de două ore după ce aţi terminat de gătit.
- Nu lăsaţi mâncarea proaspăt gătită să se răcească timp de câteva ore la temperatura camerei, înainte de a o bagă în frigider! Este un obicei frecvent ca gospodinele să pregătească oale mari de mâncare și apoi să le lase ore bune afară, la temperatura camerei, înainte de a o depozita în frigider.
- Depozitaţi mâncarea fierbinte în recipiente mai mici! Acestea de preferat celor mari atunci când băgăm mâncarea caldă în frigider, pentru că ajută la răcirea mai rapidă de alimentelor.
- Nu folosiţi orice recipiente din plastic! Oricât de ispititor este să ne păstrăm alimentele în produse din plastic (gen cutii goale de iaurt sau înghețată) este total nesănătos dacă respectivele recipiente nu au caracter reutilizabil.
- Reîncălziţi mâncarea în mod corect! O greșeală frecventă este să mâncăm ce am încălzit la microunde, chiar dăcă observăm că respectiva încălzire nu este unitară și la mijloc produsele sunt încă reci. Nu este vorba doar de calitatea gustului, ci și de studiile care au stabilit că, între – 5 şi 60 de grade Celsius, temparturile reprezintă un factor de risc, în acest caz, din cauza înmulţirii bacteriilor şi microorganismelor.
Cum folosim frigiderul în mod corect?
Ca o regulă generală, nu este indicat să păstrăm resturile de mâncare în frigider mai mult de trei, patru zile, indiferent dacă este vorba despre preparate cu carne sau vegetale, atunci când este ţinută în condiţii optime, adică în recipiente închise pe cât posibil etanş. Bacteriile se dezvoltă mai greu la temperaturi joase, dar nu dispar.
» Temperatura din frigider nu trebuie să urce peste 4 grade Celsius, pentru a încetini ritmul de dezvoltare a bacteriilor.
»Puneți recipientele cu mâncare gătită în zonele din faţă ale frigiderului ca să le puteți vedea mai uşor, altfel există riscul să uitați de existența lor acolo.
»Nu aglomeraţi spaţiul din frigider: aerul rece trebuie să circule printre produse. Supra aglomerarea frigiderului scade puterea lui de a răci alimentele!
» Nu băgați nespălate în frigider: fructe, legume şi zarzavaturi, pentru că a-ltfel – introduceți la pachet cu ele microbi, paraziţi, poate şi gândaci.
» Ce nu ați mâncat din conserve de carne și pește trebuie să mutați în recipiente de sticlă închise ermetic și să consumați musai în cel mult 48 de ore.
» Carnea crudă trebuie aşezată pe raftul unde temperatura este cea mai scăzută și constantă, adică – de regulă – în zonele din spatele etajelor superioare ale frigiderului.
Cât timp se păstrează alimentele după sărbători
Masa de Paște este, în mod tradițional, una foarte bogată și incluse numeroase tipuri de produse cu risc alimentar în caz de neutilizare corespunzătoare, respectiv ouă, miel, aperitive pe bază de maioneze, brânzeturi. Chit că suntem doar în familie sau avem numeroși musafiri, trebuie să avem mare grijă cu preparatele de Paște neterminate. Multe le putem congela, să le consumăm mai târziu.
Carnea proaspătă de miel poate fi păstrată în frigider timp de 1 zi, dar în sosuri de macerat poate sta și 48 de ore, la rece. Uscați carnea și împăturiți-o în folie de uz casnic înainte de a o depozita în frigider. În sertarul BioFresh, carnea de miel poate fi păstrată până la 7 zile. De asemenea, poate fi congelat într-o pungă etanșă sau în vid, timp de maxim 10 luni. Carnea trebuie tăiată de pe os și împachetată în pungi alimentare sau în folie de aluminiu, înainte de a fi pusă la congelator.
Friptura de miel (ca și cea de porc), tăiată felii potrivite, rezistă în frigider aproape 3 zile fără să își schimbe gustul, iar la congelator 3 – 4 luni.
Carnea de porc. Pentru o depozitare corectă și pentru a nu exista riscul să se contamineze, este recomandat ca preparatele din carne de porc să fie depozitate în frigider, acoperite şi să fie consumate în cel mult 48 de ore. Temperatura din frigider trebuie să fie de 4 grade sau mai puţin. Carnea tocată o puteţi păstra cel mult 24 de ore în frigider, apoi ar fi bine să o gătiţi.
Carnea de vită se ține 1 zi în frigider și 7 zile într-un sertar BioFresh DrySafe. Asigurați-vă să nu aibă umiditate. Puteți îngheța carnea prin a o împacheta într-o pungă etanșă, dar nu uitați să o etichetați cu data de congelare. Pentru rezultate chiar mai bune, puneți carnea în vid. Carnea de vită congelată poate fi stocată timp de până la 12 luni.
Carnea de pui respectă cam aceleași reguli ca și carnea de porc. Dacă nu a fost gătită corespunzător, aceasta poate fi contaminată cu salmonella, iar simptomele care apar ulterior sunt febră, dureri de cap, diaree, dureri abdominale, stări de greaţă şi vomă. Acestea apar între 6 şi 72 de ore de la consumul mâncării contaminate şi ţin între 4 şi 7 zile. Carnea de pui stricată miroase a acrişor şi are o culoare închisă.
Peştele crud îl puteţi păstra proaspăt numai 2 zile, dar cu condiţia să fie curăţat de intestine. Fructele de mare proaspete sau gătite au ”cea mai mică durată de viaţă”. Dacă nu se gătesc, trebuie consumate în cel mult o zi, iar dacă sunt gătite, nu trebuie să stea la frigider mai mult de 48 de ore.
Sarmalele sunt printre cele mai frecente mâncăruri pentru mesele de sărbători, fiecare familie având probabil propria sa rețetă pentru rulouri în foi de varză sau de viță, cu carne, orez și condimente. Acestea, ca și alte mâncăruri gătite, se păstrează la frigider maxim 3-4 zile. După această perioadă, chiar dacă nu se strică în mod evident, nu mai aduc aportul nutrițional corespunzător.
Brânzeturile. Cele moi sunt mai expuse alterării şi, de aceea, ar trebui consumate în maximum 4-5 zile. Brânzeturile tari, cum ar fi parmezanul, pot rămâne proaspete şi bune de consum chiar şi două luni. Când vedeţi mucegai pe o bucată de brânză proaspătă aruncaţi-o, pentru că s-a alterat. Brânzeturile tari pot fi consumate dacă au mucegăit, cu o singură condiţie: să fie înlăturat mucegaiul.
Mezelurile au nevoie de temperatură scăzută așa că dacă frigiderul nu are un raft dedicat, se va alege o poziționare în partea de jos. Se vor păstra conform datelor de valabilitate indicate de producători, dar respectând condițiile de depozitare.
Ouăle fierte tari și vopsite se păstrează doar la frigider! și pot fi consumate în decurs de 3 – 4 zile. Nu le poți congela, deoarece își pierd gustul și elasticitatea după ce le decongelezi.
Garniturile din legume precum cartofi, fasole verde sau ciuperci rezistă în frigider 2 zile, dar pot fi congelate pentru 10 luni cel mult.
Pastele rezistă semnificativ mai mult, dacă sunt depozitate corespunzător și acoperite bine: adică până la 4-5 zile. Orezul fiert se păstrează bun pentru consum până la 2-3 zile.
Supele sau ciorbele nu mai trebuie consumate dacă au stat mai mult de trei zile la frigider.
Salatele sau preparatele cu maioneză pot fi depozitate pentru o zi, maxim- maxim două. Dacă le consumi după o perioadă mai lungă de timp, te poţi trezi cu o intoxicaţie gravă.
Fructele și legumele variază în funcție de cât timp pot dura și unde sunt depozitate.
» 1-2 zile: anghinare, caise, avocado, mure, broccoli, cireșe, porumb, ciuperci, muștar, gombe, rasperries și căpșuni
» 3-5 zile: rucola, banane, bok choy, castravete, mango, salata verde, struguri, pătlagini, dovlecei galbeni, dovlecei și melon
» 6-7 zile: ardei grași, caise, varză de Bruxelles, afine, grapefruit, varză, tei, lămâi, pere, spanac, roșii, portocale și prune
» Peste 7 zile: mere, dovlecei ghindă, varză, morcovi, țelină, afine, usturoi, cartofi, dovleac, cartofi dulci și dovlecei spaghete
Foto central: IStock
