Un cântec interpretat de un cor de copii în Catedrala Națională a aprins una dintre cele mai mari controverse culturale și religioase ale anului. În centrul scandalului – poetul Radu Gyr, autor considerat de unii geniu liric, de alții, ideolog fascist. Iar surpriza? Cel mai controversat poet al României este argeșean, născut chiar la Câmpulung Muscel. (Nadia Ciochină)
► Un cântec, un cor de copii și o furtună publică
Un moment artistic din Catedrala Națională, menit să marcheze Ziua Clerului Militar, s-a transformat într-un scandal cu ecouri naționale. Pe 30 octombrie, corul de copii al Patriarhiei, Tronos Junior, a interpretat o melodie care, potrivit multora, ar fi avut versurile semnate de Radu Gyr, poetul legionar care a compus imnul Mișcării Legionare. Reacțiile au fost aprinse, mai ales că în sală se aflau oficiali importanți: ministrul Apărării, membri ai Familiei Regale și șeful Statului Major.
Patriarhia Română a fost acuzată că ar fi permis promovarea creațiilor unui ideolog fascist. Răspunsul oficial nu a întârziat: „Textul poeziei nu promovează elemente ale vreunei doctrine totalitare, iar contextul exclude orice interpretare tendențioasă.”, a transmis instituția.
Patriarhia a adăugat că Biserica Ortodoxă Română se delimitează ferm de orice mișcare extremistă. Ulterior, reprezentanții acesteia au mers și mai departe, susținând că melodia nici măcar nu ar aparține lui Gyr, ci ar fi o cântare mănăstirească veche – deși chiar Trinitas TV o atribuie poetului. Chiar şi aşa, inclusiv istoricii care susţin că Radu Gyr nu ar fi autorul concluzionează că versurile sunt totuşi de factură neolegionară.
► Poetul muscelean care a devenit simbol legionar
Puțini știu însă că Radu Gyr, nume devenit acum subiect de controverse, este argeșean. Născut la Câmpulung Muscel, la 15 martie 1905, sub numele real Radu Demetrescu, el a copilărit o vreme în oraşul de la poalele Mateiaşului, iar pseudonimul „Gyr” vine de la Gruiul din Câmpulung.
Tânărul poet a fost multiplu laureat al Societății Scriitorilor Români și al Academiei, dar fascinația pentru Mișcarea Legionară i-a schimbat destinul. În anii studenției, s-a apropiat de Corneliu Zelea Codreanu, devenind comandant legionar și șef al regiunii Oltenia. A fost arestat, internat în lagăre și supravegheat constant, dar a continuat să scrie, colaborând cu publicații de extremă dreapta precum „Curentul” și „Porunca vremii”.
În 1938, Gyr a fost închis la Miercurea Ciuc, în acea perioadă compunând „Imnul tinereții legionare”, care a devenit simbolul generației radicale interbelice – un text de mobilizare și devotament pentru „Căpitan”. După instaurarea dictaturilor succesive, viața lui Gyr s-a derulat între libertate și detenție: închis sub Carol al II-lea, apoi sub Antonescu și, mai târziu, sub comuniști.
În timpul guvernării legionare, a fost director general al teatrelor, epurând scena românească de artiști evrei și aplicând „valorile” mișcării în cultură.
► Condamnat la moarte pentru „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”
În 1945, regimul comunist l-a încadrat în „lotul ziariştilor creştini”, alături de Nichifor Crainic şi Pamfil Şeicaru. Justiţia l-a condamnat la 12 ani de detenţie politică. A revenit acasă în 1956.
Comuniştii l-au arestat din nou şi l-au condamnat la moarte pentru poezia-manifest „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, considerată de autorităţi drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist.
Tribunalul în numele poporului hotărăşte: făcând aplicarea articolului 211 Cod Penal, cu unanimitate de voturi condamnă pe Demetrescu Radu Gyr la moarte pentru crima de insurecţie armată prevăzută şi pedepsită de articolul 211 Cod Penal prin schimbarea calificării conform articolului 292 Cod Juridic Militar din crima de uneltire contra ordinei sociale prevăzută şi pedepsită de articolul 209 punct 1 Cod Penal”, scria în sentinţa judecătorească din 1959.
Gyr a făcut recurs, dar cererea i-a fost respinsă. Într-un final i-au comutat pedeapsa la 25 de ani de muncă silnică, fiind eliberat abia în 1964, printr-un decret de grațiere în masă a deținuților politici.
În anii grei de închisoare, a stat cu lanțuri la picioare și i s-a refuzat îngrijirea medicală atunci când s-a îmbolnăvit. A căpătat denumirea de „poetul temnițelor comuniste” și a scris colecții întregi de poezie religioasă și patriotică.
Astăzi, după scandalul cântecului de la Catedrala Neamului, numele lui Radu Gyr reaprinde dezbateri despre memorie, ideologie și artă. Poetul muscelean - cândva premiat de Academie și aclamat pentru talent - rămâne o figură extrem de controversată.
Între talentul liric (poet patriotic, cu o voce inconfundabilă, autorul unor texte de o intensitate lirică remarcabilă ) și întunericul legionar (propagandist al urii, glorificator al violenței „mântuitoare” și al sacrificiului pentru o „Românie purificată moral”), în viața și opera lui Gyr au coexistat exaltarea mistică amestecată cu discursul violent, xenofob și exclusivist.
Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
https://anchetaonline.ro/new/florin-cercel-dupa-controversele-legate-videoclipul-filmat-muzeul-golesti-existat-acord-prealabil-279214/
