Ziua de 1 Mai nu este doar o sărbătoare a muncii, ci și un moment cu adânci rădăcini în tradițiile populare românești – Armindenul, sărbătoarea verdeții, a speranței și a renașterii naturii. Între simboluri, obiceiuri și bucurii la iarbă verde, această zi unește muncă, natură și spiritualitate într-un tablou viu al identității naționale.
Ziua de 1 Mai este cunoscută în întreaga lume ca Ziua Internațională a Muncii, o sărbătoare dedicată muncitorilor și mișcării muncitorești. Ziua de 1 Mai, cunoscută ca International Workers’ Day sau Labour Day, își are originile în mișcările sindicale din Chicago, în anii 1880, când muncitorii americani cereau o zi de lucru de 8 ore. De altfel, la 1 mai 1886, mii de angajați au intrat în grevă în SUA, iar protestele au culminat cu incidente violente în Haymarket Square, Chicago, pe 4 mai. Patru muncitori au murit și mai mulți au fost răniți, după ce o bombă a explodat în timpul unei demonstrații, iar poliția a deschis focul. Cei de la History.com, arată că evenimentele de la Chicago au dus la proclamarea zilei de 1 Mai ca simbol al luptei muncitorilor pentru drepturi. Congresul Internaționalei Socialiste de la Paris, în anul 1889, a declarat 1 mai „Ziua Internațională a Muncii” în memoria celor decedați în urma incidentelor violente din Haymarket Square. În peste 80 de țări (printre care România, Spania, Norvegia, Grecia, Franța, Germania, Italia, etc), Ziua Muncii este zi liberă legală. Dacă în perioada comunistă, ziua de 1 Mai era sărbătorită cu parade obligatorii cu pancarte, portrete ale lui Ceaușescu și slogane patriotice, după anul 1990, românii au transformat evenimentul într-o mini-vacanță, cu ieșiri la iarbă verde, la grătar, la munte ori la mare.
În această zi, oamenii culeg pelin
De asemenea, la 1 Mai, cei de la CJ Argeș amintesc că românii mai sărbătoresc și „Armindenul”, simbol al vegetației care proteja recoltele si animalele. În tradiția populară, zilei de 1 Mai i se mai spune și “ziua pelinului”, fiind considerată o zi de muncă, dar și de sărbătoare.
Armindenul se serbează pentru rodul pământului, protejarea de grindină, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul să fie bun și oamenii sănătoși. Obiceiul cuprinde petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel și caș și se bea vin roșu cu pelin. Oamenii pun la poartă ramură verde de salcie, stejar sau fag. Când gospodina va coace pâine din grâul cel nou, această creangă trebuie să fie pusă în cuptor.
De dimineață, cel care vrea să fie sănătos peste an trebuie să se spele pe față și pe mâini cu rouă. Tot pentru sănătate, e bine să își petreacă ziua în natură.
Conform tradiției, în această zi, oamenii culeg pelin pe care-l pun la păstrat, să fie pentru leac, sau îl pun la pălărie. Tot satul iese la plantatul puieților de salcâm, pe locurile în pantă, pentru preîntâmpinarea eroziunii solului și redarea, în circuitul agricol sau silvic, a terenurilor degradate.
”Vă dorim un 1 Mai cu bucurii, sănătate și împliniri în tot ceea ce doriți să realizați!”, transmit cei de la CJ Argeș.
Sursă foto: FB Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Ministrul Simona Bucura-Oprescu: România merge înainte datorită vouă
