anchetaonline.ro

2.500 km până la Deveselu: poate ajunge o rachetă iraniană în România?

de | 04.03.2026 16:50 | Național, Eveniment

Tensiunile din Orientul Mijlociu readuc în prim-plan rolul strategic al scutului antirachetă de la Deveselu, parte a sistemului de apărare al NATO. Acesta a fost creat special pentru a intercepta eventualele rachete balistice din Orientul Mijlociu trimise către țările NATO.

După ce Turcia ar fi doborât o rachetă balistică iraniană, discuția despre raza de acțiune a rachetelor Teheranului și protecția Europei de Est devine tot mai actuală. Ce înseamnă acest episod pentru România și cât de eficient este sistemul Aegis Ashore instalat pe teritoriul țării noastre?

scutul antirachetă de la Deveselu

Foto: Facebook MApN

”Turcia a doborat o racheta balistica iraniana. Ce inseamna asta?

Ca Iranul a incercat marea cu degetul: cum functioneaza apararea antibalistica a Turciei si, pana la urma, a NATO.

Nu cred ca va fi ultima. Si nu e obligatoriu ca tinta sa fie Turcia. Poate fi orice baza americana din zona. Fara sa ne panicam, e important de stiut ca au in raza de actiune inclusiv o parte din Europa de Est.

In fond, de asta a fost facut scutul de la Deveselu! Pentru ca stiam ca pot ajunge pana aici.”, a scris astăzi Lucian Mîndruță.

SUA și Israelul au lansat sâmbătă dimineață atacuri asupra Iranului iar în acest context scutul de la Deveselu a devenit o piesă importantă în apărarea Europei. Acesta este parte din Sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO, creat special pentru a apăra continentul de rachetele cu rază lungă deținute de armata iraniană, potrivit celor de la g4media.ro.

scutul antirachetă de la Deveselu

Sursa foto: Digi24

Punct strategic pe harta apărării

Aflat la o distanță de 2500 de km de Iran, Deveselu este o locație importantă pentru că este una din cele 2 locații din Europa continentală unde este instalat Aegis Ashore (un sistem de apărare antirachetă balistică aproape identic cu cel folosit pe distrugătoarele și crucișătoarele cu rachete ghidate ale Marinei SUA, echipate cu sistemul Aegis. De altfel, sistemul este conceput pentru a detecta, urmări, intercepta și distruge rachete balistice în zbor, folosind interceptorul Standard Missile-3 (SM-3), care nu are un focos exploziv, ci interceptează și distruge rachetele prin impact cinetic). Astfel, sistemul de la Deveselu are un radar antibalistic și este înzestrat cu 24 de rachete interceptoare Standard Missile 3 (SM-3).

Fiind întins pe o suprafață de 900 de hectare (dintre care 170 de hectare au fost puse la dispoziția părții americane) sistemul Aegis Ashore este unul defensiv.

balistice scutul antirachetă de la Deveselu

Sursa foto: zf.ro

În anul 2020, cei de la Europa Liberă notau că baza de la Deveselu era formată din trei unități militare: Baza 99, românească, care găzduiește celelalte două baze americane – cea a forțelor navale și pe cea a Sistemului Aegis Ashore de apărare antirachetă. De altfel, la cele două situri de interceptare din Polonia şi România, baza de la Deveselu fiind operaţională din 2016, sunt staţionaţi aproximativ 200 de militari.

Când a devenit operațional

Potrivit sursei citate în 2016, după ce sistemul de la Deveselu, din județul Olt, a devenit operațional, Bob Work, Secretar adjunct al Apărării al SUA preciza că „ atât timp cât Iranul continuă să dezvolte și să desfășoare rachete balistice, Statele Unite vor colabora cu aliații și partenerii noștri pentru a apăra NATO și statele sale membre împotriva acestei amenințări”.

Acum aproape 2 ani, în aprilie 2024, câteva dintre rachetele balistice iraniene care vizau ţinte din Israel au fost doborâte cu interceptori similari celor pe care îi are scutul de la Deveselu, arătau cei de la TVR Info.

Rachetele modelul Shahab-3, au o rază de acțiune de până la 2.000 km

racheta Deveselu

Sursa foto: economica.net

Vă reamintim că în februarie 2024, Șeful Statului Major, generalul Gheorghiță Vlad, spunea la Europa Liberă că scutul SUA de la Deveselu a fost upgradat în 2023.

Anul trecut, în iunie 2025, Emil Hurezeanu, ministrul Afacerilor Externe declara, la Antena 3 CNN, că scutul de la Deveselu a fost amplasat pe teritoriul țării noastre și ca reacție la pericolul nuclear reprezentat de Iran.

Iranul dispune de 6 tipuri de rachete balistice, iar modelul Shahab-3, cu o rază de acțiune de până la 2.000 km, în teorie, poate atinge țări din Europa de Est, inclusiv România, dar și Polonia, Ungaria, Bulgaria, Grecia ori Turcia), potrivit informațiilor oficiale din 2020 preluate de BBC News, mai arată sursa citată. În acest context, scutul antirachetă de la Deveselu, operat de NATO și bazat pe sistemul Aegis Ashore, joacă un rol strategic esențial în apărarea aliaților.

scut antiracheta Deveselu

Sursa foto: ebihoreanul.ro

Ministrul Apărării: „Nicio dronă sau rachetă din Iran nu ar trece de scutul de la Deveselu”

Miniistrul Apărării, Radu Miruță a preciizat la euronews.ro faptul că scutul de la Deveselu a fost proiectat special pentru interceptarea rachetelor balistice lansate din zona Orientului Mijlociu, iar țara noastră dispune de mai multe niveluri de apărare pentru a neutraliza eventuale amenințări aeriene sau balistice.

„Este foarte puțin probabil ca din Iran să ajungă până în fața scutului de la Deveselu fără să treacă prin fața altora. Și dacă ajunge în fața scutului de la Deveselu, este o capacitate defensivă extraordinar de performantă, prin fața căreia garantat nu se poate trece”, a mai precizat ministrul Apărării, Radu Miruță.

Președintele Nicușor Dan: „România, în siguranță după atacurile SUA-Israel în Iran!”

Și președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj de calm, asigurând cetățenii că România nu se află sub o amenințare directă, în  contextul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu.

 

Foto: Hotnews

Video: YouTube

 

Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:

Dacă se intră și pe terestru, va fi o mare problemă în toată zona Middle East, care nu va accepta o astfel de intruziune!

 

<span style="color: #333333;font-size: 14pt">Articol scris de </span><a href="https://anchetaonline.ro/autor/ana-vlad/" target="_self">Ana Vlad</a>

Articol scris de Ana Vlad

Articole asemănătoare:

Citește articolele pe același subiecte:

Ultimele articole