Cătălin Gherzan prezintă proiectul ”Educația adaptată viitorului” – o inițiativă ce vizează transformarea radicală a sistemului educațional din România

de | 02.12.2024 08:27 | Județean, Din ediția tipărită, Politic

Cătălin Gherzan este unul dintre antreprenorii care și-au consolidat poziția în Argeș ca urmare a implicării sale active în dezvoltarea învățământului privat și prin promovarea unor proiecte educaționale unice. Conștient de provocările majore cu care se confruntă educația românească, Cătălin Gherzan a insistat semnificativ în ultima perioadă pe promovarea unor soluții eficiente care pot contribui la revitalizarea acestui sector vital pentru viitorul națiunii. Unul dintre proiectele sale cele mai ambițioase este „Educația adaptată viitorului”, o inițiativă ce vizează transformarea radicală a sistemului educațional din România, având în centru nevoia de a pregăti tineretul pentru provocările unei lumi aflate într-o continuă schimbare.

Provocările educației românești

În opinia lui Cătălin Gherzan, educația din România reprezintă o problemă centrală, cu implicații pe termen lung asupra dezvoltării economice și sociale a țării. Problema analfabetismului funcțional, fenomenul larg răspândit care afectează un număr mare de români, este doar una dintre multe provocări cu care se confruntă sistemul educațional. Analfabetismul funcțional nu se referă doar la lipsa de abilități de citire sau scriere, ci și la incapacitatea de a înțelege și a aplica informațiile într-un mod eficient în viața de zi cu zi. Acesta este un fenomen complex, care are rădăcini adânci în structura actuală a educației din România.

În viziunea lui Gherzan, educația românească se confruntă cu multiple probleme care contribuie la perpetuarea analfabetismului funcțional. Printre acestea se numără curriculumul învechit, care nu este în concordanță cu nevoile actuale ale elevilor și care nu pune accent pe dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de rezolvare a problemelor. De asemenea, sistemul educațional românesc se bazează în continuare pe metode tradiționale de învățământ, axate pe memorare și teorie, în loc să încurajeze aplicarea practică a cunoștințelor dobândite. Mai mult, în ciuda progreselor înregistrate în mediul urban, disparitățile mari între școlile din zonele rurale și cele din orașe îngreunează accesul elevilor din mediul rural la o educație de calitate.

Un alt factor care contribuie la declinul educațional este lipsa unui sistem coerent de formare continuă pentru profesori, explică managerului grupului Lexford Castel. „Multe cadre didactice nu beneficiază de cursuri de specializare care să le ajute să se adapteze noilor cerințe educaționale, iar acest lucru afectează direct calitatea procesului de învățământ. De asemenea, sistemul de evaluare, bazat pe examene teoretice, nu pune accent pe gândirea critică sau pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete, ceea ce duce la o pregătire deficitară a elevilor pentru viața reală”, arată Cătălin Gherzan.

Cauzele declinului educației

Domnia-sa identifică mai multe cauze structurale ale declinului educației din România. Una dintre acestea este lipsa unui proiect educațional național coerent și sustenabil pe termen lung. După 1989, în loc să existe o strategie națională care să urmărească obiective educaționale pe termen lung, reformele au fost de multe ori superficiale și nu au avut un impact semnificativ asupra întregului sistem educațional, în opinia domniei-sale.

De asemenea, descentralizarea educației, implementată fără un suport adecvat pentru autoritățile locale, a dus la gestionarea ineficientă a resurselor, arată Cătălin Gherzan. „În loc ca decentralizarea să ducă la îmbunătățirea calității educației, aceasta a generat discrepanțe mari între școlile din diferite regiuni ale țării, în special între mediul urban și cel rural. Reformele educaționale din ultimii ani au fost, în multe cazuri, incomplete și implementate defectuos, ceea ce a dus la stagnarea sistemului și la lipsa unor rezultate tangibile.”

Un alt factor important este subfinanțarea educației, care a condus la lipsa resurselor necesare pentru a asigura condiții adecvate de învățare. „Deși România a semnat acorduri internaționale care prevăd alocarea unui procent semnificativ din PIB pentru educație, fondurile au fost insuficiente pentru modernizarea infrastructurii școlare și atragerea de profesori bine pregătiți.”

Soluțiile propuse de Cătălin Gherzan

În fața acestor provocări, Cătălin Gherzan propune o serie de soluții concrete prin proiectul său „Educația adaptată viitorului”. Proiectul pune accent pe actualizarea curriculumului școlar, învățarea bazată pe competențe și dezvoltarea abilităților practice ale elevilor, nu doar pe memorarea unor cunoștințe teoretice.

Unul dintre pilonii acestui proiect este importanța adaptării metodelor de predare la nevoile elevilor, cu un accent deosebit pe dezvoltarea gândirii critice, a creativității și a abilității de rezolvare a problemelor.

Proiectul „Educația adaptată viitorului” presupune și o reformă a evaluării, înlocuind sistemul de examene teoretice cu evaluări care să pună accent pe competențele practice ale elevilor. Acest lucru va contribui la formarea unor tineri capabili să aplice cunoștințele în viața reală și să facă față provocărilor unei lumi aflate în schimbare rapidă.

Material realizat de redacția Ancheta.

Foto descriptiv. Sursă foto: ediția tiparită

Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:

ALEGERI PARLAMENTARE ÎN ARGEȘ. CE AU DE SPUS LIDERII DIN PARTIDE

<span style="color: #333333;font-size: 14pt">Articol scris de </span><a href="https://anchetaonline.ro/autor/ana-vlad/" target="_self">Ana Vlad</a>

Articol scris de Ana Vlad

Articole asemănătoare:

Citește articolele pe același subiecte: Cătălin Gherzan | educație | Lexford Castel