Lupii de pe raza județului Argeș vor fi studiați cu ajutorul unei noi tehnologii de Fundația Conservation Carpathia. Animalele vor fi analizate prin colectarea ADN-ului din urmele lăsate de acestea în zăpadă, noua metodă fiind pusă în practică începând cu luna februarie.
Studiul face parte dintr-o inițiativă începută în anul 2017 care vizează monitorizarea pe termen lung a populației de lupi din munții Făgăraș. În județul Argeș, studiul se derulează pe o suprafață de 1.400 km² din Carpații Meridionali, în partea estică a munților Făgăraș, munții Piatra Craiului, Iezer‑Păpușa și Leaota.
Potrivit reprezentanților Conservation Carpathia, estimarea populației de lupi din zona montană a județului Argeș este de 2.35 lupi / 100 km2, fiind demonstrat științific că acolo unde există habitat bun pentru lupi densitatea este de 2.35 / 100 km2.
Până în prezent, studiul s-a concentrat pe colectarea de probe din urină lăsate pe zăpadă, excremente sau chiar fire de păr lăsate de lupi în pădure pentru a estima abundența, densitatea populației, compoziția și dinamica haitelor. Specialiști din Slovenia și Norvegia, colaboratori ai Conservation Carpathia, au venit însă cu o nouă tehnologie, în care, pe lângă ADN din excremente și urină, se poate colecta ADN din urmele lăsate de lupi în zăpadă. Această metodă se numește Environmental DNA, ADN extras din mediu înconjurător.
Colectarea probelor de ADN se face printr-o metodă noninvazivă, care presupune căutarea urmelor lăsate de lupi pe zăpadă sau pe noroi, pentru a găsi excremente, urină sau fire de păr. Noua metodă presupune recoltarea celulelor ce rămân în zăpadă în urmele lăsate de lupi și care conține celule epiteliale și, uneori, salivă, celule care conțin ADN-ul unic pentru fiecare individ. Aceste probe presupun colectatrea zăpezii din urme cu ajutorul unei lingurițe, zăpada este apoi topită, apa rezultată este filtrată și analizată în laborator pentru a extrage ADN-ul fiecărui lup.
Cu acest studiu, urmărim să evaluăm tendințele populației de lupi din munții Făgăraș și să identificăm eventualele amenințări asupra acesteia. Printre principalele aspecte care ne interesează se numără stabilitatea populației, creșterea sau scăderea numărului de lupi, precum și problemele de hibridizare cu câinii domestici. De asemenea, studiul ne ajută să înțelegem dinamica familiilor de lupi, inclusiv mortalitatea și înlocuirea membrilor acestora. Aceste date sunt importante pentru a lua decizii corecte și responsabile în privința managementului faunei sălbatice din zonă și pentru reducerea conflictelor cu oamenii. Una dintre cele mai mari provocări întâmpinate în acest studiu este dificultatea de a găsi urmele lupiilor, deoarece această specie trăiește în densități mici și ocupă un teren dificil, cu păduri dense și relief accidentat. Acest lucru face ca monitorizarea lupilor să fie complicată. În plus, schimbările climatice afectează disponibilitatea zăpezii, iar în lipsa zăpezii este mult mai dificil să colectezi probe clare și precise. Un alt risc este confuzia între probele de ADN ale lupiilor și ale altor specii care pot lăsa urme similare, cum ar fi vulpile sau câinii hoinari.”, a declarat pentru publicația „Ancheta” dr. Ruben Iosif, coordonatorul departamentului monitorizare a faunei, din cadrul Fundației Conservation Carpathia.
Sursă foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro
Salariații Muzeului Golești nu văd nici anul acesta sporul pentru condiții vătămătoare
