Astăzi, 4 aprilie, a avut loc conferința de presă dedicată finalizării proiectului „Conservarea și Consolidarea Cetății Poenari Argeș”, un demers important pentru patrimoniul cultural al județului Argeș. Recepția lucrărilor a avut loc joi, potrivit celor de la CJ Argeș. Proiectul, finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020, a vizat reabilitarea și restaurarea cetății istorice, având ca scop nu doar conservarea acestui monument de importanță națională, ci și stimularea dezvoltării economice și turistice a zonei. În cadrul lucrărilor efectuate au fost montate pe traseu generatoare acustice de zgomot, dar au fost făcute și lucrări de refacere a protecției părții superioare a zidurilor și restaurarea pavimentelor și pardoselilor degradate.
La conferința de presă au participat Marius Nicolaescu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș, Sorin Ivașcu, director executiv Direcția Strategii, Sinteze, Proiecte cu Finanțare Internațională, Marius Lungescu, reprezentant constructor Asocierea SC EURAS SRL – lider asociere, SC ARHING SRL – asociat, Marius Păduraru, istoric și arheolog Muzeul Județean Argeș.
Proiectul privind “Conservarea și Consolidarea Cetății Poenari Argeș”, a primit finanţare nerambursabilă în cadrul Axei Prioritare 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de Investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.
Potrivit informării CJ Argeș, lucrările efectuate au vizat suprafaţa de 1.897 mp cuprinzând suprafaţa construită a cetăţii şi calea de acces pietonală existentă.
Cetatea Poenari este ridicată în perioada de constituire a statelor feudale Țara Românească și Moldova (sec. XIII-XV) din necesitatea de a apăra independența obținută dar și datorită pericolului turcesc. Cetatea Poenari, proprietate a Judeţului Argeş, aflată în administrarea Muzeului Judeţean Argeş, este încadrată ca Monument istoric de categoria A (de importanță naţională și internaţională) – cod LMI AG-II-a-A-13507.
Lucrările realizate au vizat reabilitarea structurală și arhitecturală a Cetății Poenari, lucrări de conservare, lucrări de stopare a umidității și protecția zidurilor, lucrări de refacere a pavimentelor și pardoselilor, reabilitarea traseelor de vizitare, reabilitarea căii de acces pietonală, înlocuirea cablului de alimentare cu energie electrica a cetății, montarea unui traseu de fibră optică și a ridicatoarelor de semnal Wi-Fi pe traseu, înfiintarea instalatiei de iluminat și a unui sistem de supraveghere pe traseul de acces – evacuare, montarea Acces Point exterior Wi-Fi 6, montarea pe traseu a generatoarelor acustice de zgomot, amplasare de bănci și coșuri de gunoi.
Principalele categorii de lucrări de intervenție (restaurare) au fost următoarele: reabilitarea paramentelor aparente; înlocuirea caramizilor degradate; refacerea protecției părții superioare a zidurilor, restaurarea pavimentelor și pardoselilor degradate; restaurarea eventualelor componente artistice din piatră – ancadrament Turn 5 (Donjon); marcarea tuturor golurilor certe de uși si ferestre și/sau reîntregirea acestora după caz; marcarea caturilor acolo unde există urme certe; restaurarea cisternei; reîntregiri partiale pe verticala și orizontală a unor ziduri, pe baza rezultatelor studiilor arheologice si istorico – arhitecturale, cu marcarea intervențiilor, pentru protecția vizitatorilor (Curtina Est).
În ceea ce privește lucrările de conservare, au fost avute în vedere intervenții de stopare a umidității ascensionale, îndepartarea micro și macro florei ce parazitează structurile istorice și elementele arhitecturale, copertine și/sau șape de protecție, tratamente de consolidare ale suprafețelor orizontale și verticale expuse, sistematizarea zonelor de stagnare a apelor pluviale, rostuiri și impermeabilizări ale paramentelor, reparații și tratamente la elementele din beton, reparații, verificări și înlocuiri ale elementelor metalice ale parapetelor de protecție. Lucrările de sistematizare verticală au implicat efectuarea lucrarilor specifice de terasamente pentru amenajarea generala a incintei în vederea asigurării circulatiei și îndepartarea apei de la baza zidurilor sau a elementelor de construcție (curtina, bastioane, donjon). În cadrul obiectivului au fost tratate și următoarele categorii de instalații electrice și curenți slabi: instalații electrice de alimentare cu energie electrică din sursa de bază (sistem degivrare jgheaburi si burlane) și instalatii de protecție împotriva supratensiunilor atmosferice sau din rețea.
Prin lucrările de punere în valoare au fost reabilitate traseele de vizitare și scara de acces la cetate. De altfel, în ceea ce privește calea de acces au fost realizate: lucrări de refacere a tronsoanelor avariate, lucrări de reparații locale, reparații la balustradele metalice, alături de lucrări conexe ce presupun: reabilitarea platformelor belvedere, reabilitarea porților de acces, reabilitarea podețelor din lemn.
Valoarea totală a contractului de finanţare este de 25.668.767,19 lei, din care: 9.647.565,90 lei reprezintă valoarea totală nerambursabilă publică; 16.021.201,29 lei este contribuţia beneficiarului. Contractul de proiectare și execuție de lucrări nr. 13625/421/27.07.2021 a fost încheiat cu Asocierea S.C. Euras SRL și S.C. Arhing SRL. Valoarea totală este de 25.621.217,77lei cu TVA, din care: proiectare 1.222.985,25 lei; asistență tehnică din partea proiectantului 190.400,00 lei; execuție lucrări 24.207.832,52 lei. Contractul servicii de dirigenție de șantier a fost încheiat cu S.C. SRD REAL COMPANY S.R.L.
Vă reamintim că autoritățile județene au anunțat că Cetatea Poenari își va redeschide porțile pentru turiști începând cu data de 14 aprilie 2025.
UPDATE:
“Cetatea Poenari, adevărata cetate a lui Vlad Țepeș, va fi redeschisă pe 14 aprilie. Poate că puțini știu acest lucru, dar Cetatea Poenari are legătură directă cu Vlad Țepeș, a fost chiar reședința secundară a domnitorului. Îi invităm pe turiști să urce cele peste 1400 de trepte și să se bucure de istorie. A fost unul dintre cele mai grele proiecte pe care Consiliul Județean Argeș le-a avut! Începând de la avizele pe care a trebuit să le luăm de la Ministerul Culturii, unde am fost cu domnul președinte de nenumărate ori, și până la faptul că toate lucrările s-au desfășurat în vârful unui munte. Cele mai grele proiecte sunt acestea din cultură, apoi spitalele și cele mai ușoare sunt drumurile. Acest domeniu al patrimoniului cultural este unul care implică foarte mulți specialiști și foarte multe avize.”, a transmis Marius Nicolaescu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș.
Foto descriptiv. Sursă foto: CJ Argeș
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro: