Sărbătoarea Învierii Domnului aduce cu sine o bogăție de tradiții și obiceiuri păstrate cu sfințenie de-a lungul generațiilor. De la ouăle roșii, simboluri ale jertfei și învierii, până la momentele de reculegere și rugăciune din Joia și Vinerea Mare, fiecare gest și fiecare rit își are rădăcinile adânc înrădăcinate în spiritualitatea poporului român. Aceste obiceiuri nu sunt doar manifestări exterioare, ci adevărate căi de comuniune sufletească cu misterul Învierii lui Hristos.
Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare în calendarul creştin. Este sărbătoarea care aduce omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos.
Simbolistica oului roșu
Potrivit tradiției, ouăle de Paște erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, numită și „miercurea Paresimilor”, arată cei de la CJ Argeș citând crestinortodox.ro. Chiar dacă ele erau strânse în această zi, vopsitul lor avea loc în Joia din Săptămâna Patimilor, cunoscută și sub denumirea de Joia Mare. Oul roşu a devenit simbol al creaţiei şi învierii, prin exemplul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, culoarea roşie însemnând Sângele Domnului cel curs de pe Cruce pentru noi şi pentru mântuire, dar şi simbolul văzut al învierii morţilor. Obiceiurile populare pornesc de la credinţa că oul roşu de Paşte are puteri miraculoase, vindecătoare, semnificând totodată şi frumuseţe, putere şi spor.
Încondeierea ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiția românească. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală specific românească.
În Joia Mare se prăznuiește spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani și vinderea Domnului de către Iuda. În seara acestei zile creștinii merg la Denia celor 12 Evanghelii și fac cate 12 noduri unei ațe, punându-și la fiecare câte o dorință și dezlegându-le când dorința s-a împlinit.
Trecerea pe sub masă
De asemenea, potrivit sursei citate, Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Paștilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor, este zi de mare doliu a întregii creștinătăți pentru că în această zi a fost răstignit și a murit Mântuitorul lumii. În fiecare an, în Vinerea Mare, coborâm în mormânt, împreună cu Hristos pentru ca, mai apoi, să și înviem împreună cu El. Această coborâre și ridicare din groapa morții se face în chip simbolic prin trecerea pe sub masă aflată în mijlocul bisericii, pe care stă întins trupul mort al lui Iisus Hristos, întipărit pe Sfântul Epitaf. Credincioșii sărută Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce, care sunt așezate pe Sfântul Epitaf, după care trec pe sub masă. Unii credincioși trec pe sub masă o singură dată, închipuind unicitatea Jertfei Fiului lui Dumnezeu, iar alții trec pe sub masă de trei ori, în amintirea celor trei zile în care trupul lui Hristos a șezut în mormânt. Înălțătoare zi de doliu, tăcere și meditație, Vinerea Mare este cinstită mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului.
Foot descriptive. Sursă foto: FB Cristian Gentea.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
