Judecătorul Curții de Apel Ploiești care a decis suspendarea hotărârii CCR a făcut publică motivarea în acest caz. Magistratul a prezentat argumentele care au stat la baza acestei sentințe, într-un document de 20 de pagini.
Acesta susține că Hotărârea prin care CCR a anulat alegerile din 2024 „este un act administrativ cu caracter normativ”, ceea ce ar justifica judecarea sa de către o secție de contencios-administrativ.
În prezenta cauză, Curtea constată că actul contestat este reprezentat de Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, publicată în Monitorul Oficial nr.1231 din 06.12.2024, această hotărâre fiind emisă de Curtea Constituţională în exercitarea atribuţiei prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, conform căruia Curtea Constituţională «f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului». În exercitarea acestei atribuţii, în concordanţă cu prevederile Constituţiei României mai sus menţionate şi ale art. 11 alin. (1) pct. B, lit a) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu pronunţă decizii general obligatorii, ci pronunţă hotărâri, actul contestat în prezenta cauză purtând denumirea de «hotărâre»”, se menționează în motivare.
De asemenea, magistratul susține că CCR ar fi interpretat „în mod abuziv” legea.
Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă, se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a comis un exces de putere, aşa cum este definit de art. 2 alin. (1) lit n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Arată că, prin actul administrativ normativ contestat, Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art.146 lit f) din Constituţie, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, anulând, printr-o autosesizare arbitrară întregul proces democratic de alegere a Preşedintelui României”, se arată în document.
Alexandru Vasile mai menționează faptul că CCR a încălcat termenul până la care ar fi putut fi pusă în discuţie posibilitatea anulării alegerilor. Astfel, judecătorul explică faptul că „conform prevederilor art. 52 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor se poate formula în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării” de către „ partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării”.
El amintește și faptul că CCR a validat inițial alegerile prezidențiale din noiembrie și explică faptul că „odată ce fusese validat turul I, Curtea Constituțională putea anula numai turul al II-lea”. Un alt „motiv de nelegalitate” invocat ar fi că CCR a decis anularea alegerilor cu „încălcarea condițiilor (…) necesare”.
Judecătorul mai spune că prin anularea integrală a întregului proces electoral, ”cetăţenii au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi alege candidaţii preferaţi” pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al României.
Motivarea integrală poate fi consultată AICI.
Tot astăzi, 25 aprilie, CCR a făcut recurs la decizia Curții de Apel Ploiești.
Sursă foto: Facebook Alina Gorghiu/ descriptiv
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro
Judecătorii au suspendat decizia CCR de anulare a alegerilor
