24 iunie este o zi plină de semnificație pentru cultura românească, marcând Ziua Universală a Iei, Sânzienele și Drăgaica. Această zi celebrează frumusețea și tradiția iei românești, simbol al identității naționale, precum și obiceiurile și folclorul legate de sărbătorile de vară, fertilitate și prosperitate. Astăzi, 24 iunie, este prăznuită nașterea Sfântului Ioan Botezătorul în calendarul ortodox. Totodată, românii sărbătoresc astăzi și Sânzienele sau Drăgaica, cum i se mai spune în popor.
Creștinii de pretutindeni prăznuiesc la 24 iunie nașterea Sf. Ioan Botezatorul, vestită de Arhanghelul Gavriil în chip minunat tatălui său, pe când slujea în Templul de la Ierusalim. El este cel care a propovaduit venirea Mântuitorului.Este o sărbătoare marcată cu cruce roșie în calendar. Deoarece s-a îndoit că va mai putea avea copii la o vârstă înaintată, Zaharia nu a mai putut vorbi până în ziua când, după naşterea fiului său, a fost rugat să scrie pe o tăbliţă care va fi numele copilului. După ce a scris ”Ioan”, și-a recăpătat darul vorbirii şi a profeţit în legătură cu misiunea pe care o va avea pruncul, de Înaintemergător al Mântuitorului Iisus Hristos. Biserica a închinat lui Ioan șase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima și a doua aflare a capului lui (24 februarie) și a treia aflare a capului sau (25 mai).
24 iunie: Ziua Universală a Iei
Ziua Universală a Iei este o sărbătoare globală a iei românești – simbol al identității naționale, al tradiției și al frumuseții noastre culturale.
Potrivit informării celro de la CJ Argeș, ia este o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Culorile folosite la broderie erau în două — trei nuanțe cromatice, de regulă, dar se broda și cu o singură culoare, de obicei negru.
Finețea materialelor folosite, armonia cromatică, dar și croiul pieselor de port românesc, țesute, croite și brodate în casă au fost apreciate de reginele României, Elisabeta și Maria, care au purtat cu mândrie costumul popular la diferite ceremonii sau evenimente.
Ziua Universală a Iei a fost sărbătorită prima dată pe 24 iunie 2013, odată cu Sfântul Ioan de vară (Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul), Sânzienele și Drăgaica.
Floarea de Sânziană
Drăgaica este numele slav al sărbătorii de Sânziene şi se întâlneşte în Muntenia şi Oltenia. Sărbătoarea este una cu totul specială şi ţine o noapte şi o zi, iar noaptea de Sânziene (23-24 iunie) este una magică, este noaptea focurilor de vară, fiindcă “este vară în cer şi vară pe pământ, este vară în suflete şi trupuri, este anotimpul dragostei şi al vieţii plenare”. Atunci se deschid porțile cerului și lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană.
Floarea de Sânziană (Gallium verum sau Gallium mollugo — după culoarea galbenă sau albă), frumos mirositoare, care înflorește în preajma solstițiului de vară, în perioada pârguirii cerealelor, are numeroase întrebuințări în medicină și cosmetică, iar în mitologia populară i-au fost acordate anume proprietăți mistice. Pentru a avea eficiența scontată trebuie culeasă după un anume ritual și anume: florile în zorii zilei Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, în timp ce tulpina și semințele, toamna. Se spune că dacă sunt culese corespunzător, proprietățile lor sunt miraculoase: întăresc copiii debili și limfatici, dacă se pun în apa lor de scaldă; vindecă frigurile; puse în rachiu vindecă vătămăturile; roua căzută pe flori în noaptea de Sfântul Ioan Botezătorul este leac sigur pentru bolile de ochi și piele.
Sânzienele sunt adesea asociate cu prosperitatea
În folclorul românesc, Sânzienele sunt percepute ca fiind zâne bune, ființe magice care trăiesc în păduri și câmpii înflorite. Ele sunt adesea asociate cu fertilitatea, prosperitatea și protecția recoltelor și a animalelor. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este împletirea cununilor de sânziene.
În anumite zone, tinerele fete îmbrăcate în alb, denumite drăgaice, formează cercuri și dansează în câmpuri, invocând binecuvântarea Sânzienelor. Acest dans ritualic este menit să asigure fertilitatea pământului și prosperitatea comunității.
Această zi, cu puternică semnificație în folclorul românesc, să ne apropie și mai mult de tradiții, să ne amintească de valoarea lucrurilor autentice, de poveștile cusute de mâinile bunicilor și de mândria de a fi român.
Ce nu trebuie să faci de Sânziene
De Sânziene nu se muncește, nu se spală rufe, nu se calcă rufe. În tradiția populară se spune că cei care nu respectă sărbătoarea Sânzienelor vor avea parte de ghinion, vor reuși să le stârnească furia și vor fi aspru pedepsiți. Se mai crede că dacă nu sunt sărbătorite de ziua lor, Sânzienele se supără și aduc ploaie, grindină și vijelii, distrugând astfel recoltele.
” 24 iunie – Zi cu dublă semnificație pentru români!
Astăzi marcăm Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre cele mai importante sărbători creștine, și Ziua Iei – simbol al identității, demnității și moștenirii noastre culturale.
Este o zi în care ne întoarcem cu respect spre valorile autentice: credința, tradiția și rădăcinile românești.
La mulți ani tuturor celor care prețuiesc și duc mai departe spiritul românesc!”, a transmis primarul Piteștiului, Cristian Gentea.
Foto dsecriptiv. Sursă foto: FB Cristian Gentea, ingrijireaflorilor.ro, Facebook Muzeul Golești.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Executivul Ilie Bolojan prinde contur. Noul guvern a primit votul de învestitură în Parlament
