România a evitat deocamdată activarea unei sancțiuni extrem de dure – suspendarea fondurilor europene –, dar avertismentele transmise de Consiliul EcoFin nu lasă loc de interpretări optimiste. În opinia omului de afaceri Cătălin Gherzan, România nu a primit un premiu, ci un răgaz. Un răgaz scurt și condiționat, care nu trebuie confundat cu o reușită guvernamentală.
„Este bine că nu ni s-au tăiat fondurile europene, dar să nu uităm un lucru: România nu a fost felicitată, ci doar a fost avertizată cu mai mult tact. De fapt, Bruxelles-ul ne-a oferit o prelungire, nu o notă de trecere. E o fereastră mică de respiro – iar responsabilitatea noastră este uriașă. Nu poți repara într-o lună ceea ce s-a stricat în zeci de ani.”
Consiliul Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene (EcoFin) a recomandat României să adopte și să implementeze urgent reformele asumate, să limiteze creșterea cheltuielilor nete și să evite abateri de la traiectoria corectivă stabilită în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv (PDE). România este în PDE încă din 2020 și, potrivit ultimei evaluări, a ratat obiectivele de reducere a deficitului bugetar în mod constant.
„Suntem în cea mai fragilă poziție fiscală din Uniunea Europeană. În 2024, am avut un deficit de 9,3% din PIB – un record negativ. Dacă nu începem să gândim structurat, pe termen lung, vom transforma această criză într-o regulă. Economia României are nevoie de predictibilitate, de încredere și, mai ales, de o administrație care să nu mai funcționeze pe principiul «lasă că merge și așa».”
„Fie livrăm reforme, fie pierdem încrederea și finanțarea”
Cătălin Gherzan atrage atenția că, deși măsurile fiscale propuse de guvernul Bolojan au fost primite relativ favorabil de comisarii europeni, ele nu sunt suficiente în lipsa unei implementări riguroase, transparente și rapide.
„Una este să pui pe hârtie cifre, alta este să le duci în realitate. Comisia Europeană ne-a spus clar: progresele vor fi monitorizate. Nu mai e loc de promisiuni vagi. Fie livrăm reforme, fie pierdem încrederea și finanțarea. Și, poate cel mai grav, pierdem ocazia de a ne moderniza statul.”
Comisarul european Valdis Dombrovskis a declarat că noile măsuri fiscale reprezintă un „pas pozitiv”, dar a avertizat că România trebuie să reducă cheltuielile nete la un ritm de doar 2,8% în 2025, continuând cu un plafon strict și în anii următori. Totodată, trebuie urgentate implementarea PNRR, accelerarea reformelor în administrație, infrastructură, energie verde și incluziune socială.
„Problema noastră nu e lipsa banilor. Avem fonduri europene pe care nu știm să le cheltuim. Avem investiții strategice care zac blocate în hârtii. Administrația e ineficientă, iar antreprenorii se izbesc de birocrație ca de zid. E ca și cum am avea combustibil, dar nu știm să pornim motorul.”
Cătălin Gherzan subliniază că economia românească nu poate fi redresată doar prin tăieri sau austeritate, ci prin creșterea eficienței statului, combaterea risipei și stimularea investițiilor productive.
„Nu trebuie doar să tăiem, ci să alegem ce tăiem. Nu trebuie doar să colectăm mai mult, ci să administrăm mai bine. E nevoie de priorități clare: infrastructură, educație, energie, digitalizare. România are potențial, dar trebuie să scape de reflexele politice de scurtă durată.”
Un alt punct critic semnalat de raportul EcoFin se referă la implementarea întârziată a reformelor asumate în PNRR, inclusiv în ceea ce privește capitolul RE- PowerEU. România trebuie să modifice planul și să elimine din el investițiile care nu mai pot fi realizate din motive obiective, dar să păstreze și să finalizeze componentele esențiale.
„Riscul cel mai mare nu este că pierdem bani, ci că pierdem încrederea europenilor și – mai ales – încrederea cetățenilor noștri. Oamenii nu mai cred în stat, pentru că nu văd rezultate. Trebuie să livrăm, să demonstrăm că știm ce facem, că avem o direcție și o viziune.”
În final, Cătălin Gherzan atrage atenția că mesajele de la Bruxelles nu trebuie tratate politic, ci ca semnale tehnice, obiective, venite din partea unui partener care cere predictibilitate și seriozitate. Și că, indiferent de cine se află la guvernare, responsabilitatea administrativă nu mai poate fi amânată.
„Suntem într-un moment în care fiecare lună contează. Nu ne mai permitem să funcționăm pe inerție. Avem nevoie de coerență, de transparență și, mai ales, de răbdare: ceea ce am stricat în decenii nu se poate repara peste noapte. Dar se poate repara – dacă ne apucăm serios de treabă.”
Material realizat de redacția Ancheta.
Foto descriptiv. Sursă foto: ediția tiparită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
