O circulară emisă recent de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației anunță punerea pe pauză a mii de proiecte din întreaga țară, printr-o măsură administrativă care blochează toate cererile noi de transfer depuse în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”.
Conform presei naționale, decizia stabilește că nu vor mai fi luate în considerare solicitările de transfer depuse în platforma electronică începând cu data de 18 iulie, dacă obiectivele respective nu au atins anumite praguri de execuție.
Mai exact, sunt excluse de la finanțare obiectivele de investiții care, la data prezentei, nu au un grad de decontare de cel puțin 40% sau 80% din valoarea totală a contractului, în funcție de categoria lucrării. Această măsură – justificată de reprezentanții guvernului Bolojan prin nevoia de prioritizare a resurselor bugetare disponibile pentru 2025 – afectează majoritatea proiectelor aflate în stadii incipiente, inclusiv multe dintre cele contractate, dar neîncepute.
Impactul este profund, mai ales în județele care mizau pe acest program pentru dezvoltarea infrastructurii de bază: apă, canalizare, drumuri, poduri. Printre ele, județul Argeș se numără printre cele mai expuse. Cu peste 170 de proiecte aprobate și o valoare cumulată a finanțărilor care depășește 1,5 miliarde de lei, Argeșul riscă acum să se confrunte cu blocaje, amânări și chiar pierderi de investiții. Ce-i drept, acestea vor apărea doar în contul administrațiilor care nu s-au grăbit sau, din varii motive, nu au putut valorifica până acum un proiect început de vreme bună.
Proiecte în pericol: de la canalizări la drumuri județene
Conform datelor publice, județul Argeș a obținut finanțare prin „Anghel Saligny” pentru un portofoliu amplu de lucrări esențiale. Consiliul Județean Argeș, de pildă, a prevăzut în bugetul pentru 2025 cofinanțări de aproape 30 de milioane de lei pentru lucrări de modernizare a infrastructurii rutiere și de mediu.
În paralel, zeci de localități din Argeș au primit finanțări pentru proiecte locale: canalizări, alimentări cu apă, asfaltări de drumuri comunale și construirea unor poduri sau podețe.
Mulți constructori din Argeș, în impas
Pe lângă administrațiile locale, un alt șoc puternic vine pentru mulți dintre constructorii din județ – firme cu variată putere financiară care, odată semnate contractele, s-au mobilizat cu forță de muncă, utilaje și materiale. În lipsa unor garanții ferme privind decontările din partea statului, multe dintre aceste firme se află deja într-o zonă de risc economic.
Unii constructori au început lucrările din resurse proprii, sperând într-o decontare, care nici până acum nu a fost deloc rapidă. În condițiile noii decizii, acest efort devine o povară: fără flux de numerar, se ajunge la întârzieri salariale, litigii contractuale și, în cazuri extreme, la faliment. Pentru firmele care activează doar în județul Argeș, fără portofolii în alte zone mai stabile financiar, perspectiva este dramatică.
Totodată, blocarea finanțărilor în faza de început înseamnă și stagnarea unor proiecte care ar fi adus venituri locale suplimentare: taxe, locuri de muncă, activitate în industria materialelor de construcții, rețele de transport și logistică.
Un semnal de alarmă pentru autoritățile argeșene
Decizia ministerială nu presupune, în mod oficial, rezilierea contractelor existente. Dar, în lipsa posibilității de a solicita transferuri de sume, efectul de domino este inevitabil: licitații amânate, lucrări întârziate, pierderi bugetare. În plus, primăriile care au mizat pe acest program pentru a rezolva probleme stringente – cum ar fi lipsa canalizării sau drumuri impracticabile – se văd acum obligate să explice cetățenilor de ce „șantierul promis” rămâne pe hârtie și de ce nu s-au mișcat cu mai multă eficiență.
Cu alte cuvinte, există riscul ca 2025 să devină anul în care dezvoltarea rurală promisă prin „Anghel Saligny” să fie îngropată în multe localități din motive de austeritate bugetară.
CJ Argeș nu va putea susține din bugetul propriu în continuare lucrările
Despre modul în care aceste măsuri vor impacta lucrările din județul nostru și proiectele administrațiilor publice locale, am discutat în primul rând cu administrația județeană.
Vicepreședintele CJ Argeș, Marius Nicolaescu, avertizează că mai multe proiecte importante de infrastructură, finanțate prin Programul Național „Anghel Saligny”, riscă să fie sistate din lipsă de fonduri. Deși lucrările au ordin de începere, CJ Argeș nu are, de exemplu, capacitatea de a susține investițiile din bugetul propriu, iar antreprenorii nu pot continua fără decontări de la stat, explică domnia sa.
Vicepreședintele CJ atrage atenția că stoparea acestor investiții ar putea avea efecte negative majore asupra economiei locale și naționale:
„La acest moment avem 4 proiecte finanțate prin programul național „Anghel Saligny” la care s-au emis ordinele de începere a lucrărilor de proiectare și execuție, dar pentru care nu s-au depus până acum situații de plată. Cu alte cuvinte, avem mai puțin de 40% din gradul de decontare de la bugetul de stat în cadrul acestor proiecte. Este vorba despre trei proiecte care privesc infrastructura rutieră județeană și Stația de epurare de la Călinești. Cu siguranță – în acest context – pentru aceste proiecte vor fi emise ordine de sistare a proiectării și execuției, întrucât CJ Argeș nu va putea susține din bugetul propriu în continuare lucrările și mă îndoiesc că antreprenorii vor putea susține investițiile din bugetul propriu.
Tot la această dată, mai există alte trei proiecte care sunt în procedură de achiziție, procedură ce urmează a se finaliza în următoarele două luni, în funcție de contestații. În cazul acestor trei proiecte este puțin probabil ca lucrările de execuție să înceapă anul acesta, ținând cont că vorbim întâi de proiectare și apoi de execuție, deci aici nu avem un impact considerabil.
Este interesant de analizat câte proiecte vor fi sistate la nivelul județului Argeș și câte în țară. Stoparea acestor investiții nu poate aduce plusvaloare economiei românești, având în vedere cât au de suferit atât antreprenorii, salariații lor, producătorii și comercianții de materiale de construcții, precum și cei cărora li se adresau aceste investiții (apă, canal, asfalt, gaze), adică comunitățile locale.
În concluzie, această decizie nu cred că este cea mai bună soluție de reducere a deficitului bugetar și nu cred că românii și-au exprimat voința politică pentru așa ceva. Românii au votat pentru continuarea investițiilor, indiferent de sursa de finanțare: fonduri europene, bugetul național sau bugetul local, și așa trebuie să fie.
Din discuțiile purtate cu mai mulți primari, credem că aceste pachete de măsuri economice sunt făcute, în mare parte, în stilul tipic românesc, adică pe repede înainte, fără a fi temeinic studiate și fără a fi consultați factorii interesați, adică cei care contează.”
Primarii care și-au finalizat proiectele se declară liniștiți
Într-un context în care mai multe administrații locale riscă să-și vadă proiectele blocate din lipsa fondurilor guvernamentale, prim-gospodarul comunei Albota, Ion Dumitru, spune că el este un caz fericit, întrucât proiectul pe care și l-a asumat pe „Anghel Saligny” este finalizat în proporție de 90%. Prin strategii financiare prudente și o echipă implicată, primarul a reușit să mențină investițiile în derulare fără a depinde exclusiv de banii de la centru.
„Din fericire, nu intru în categoria primarilor care se vor vedea blocați, deși m-am luptat cu constructorul să termine lucrarea. Am făcut plățile, asta pentru că întotdeauna pun răul în față și mi-a fost foarte bine în viață. Am plătit din sursa de venituri proprii către constructor și am recuperat de la Ministerul Dezvoltării. Cu cât stai în administrație mai mult, cu atât înveți mai mult. Pe alți primari însă poate să îi afecteze drastic această decizie. Eu mai am doar un pod, dar acesta mai stă doar în cei 2% care trebuie să vină din partea administrației locale. Proiectul este finalizat în proporție de 90%.
Eu mă descurc, dar cine are 30% este un proiect pierdut.
Am fost interesat să îmi măresc sursa de venituri și să nu mai depind de nimeni: nici cu fondul de salarii, nici să dau pe cineva afară. Noi suntem 11 persoane în primărie. Sunt lucruri bune pe care le aplică Executivul Bolojan, dar mai sunt multe de făcut. O problemă, pe care eu o consider cea mai importantă, este aceea că administrațiile locale din România au sute de miliarde de recuperat în urma amenzilor, bani care ar trebui încasați de la te miri cine și pe care nu poți să îi recuperezi. Ce muncă în folosul comunității? Asta ar trebui să dispară, pentru că este degeaba. Mai bine să trecem la nivelul Europei: ai greșit, plătești! Nu plătești, nu mai circuli! Ideea este grozavă, dar să o ducă la bun sfârșit. De aici se vor strânge sute de miliarde. (…) Acum, revenind la Anghel Saligny, dacă vor fi administrații afectate, consider că acestea trebuiau să se grăbească, să fie implicate. Eu, viceprimarul, secretarul, contabilul și toți cei responsabili din primărie ne-am implicat în toate lucrările noastre. Ca atare, acum mă descurc”, ne-a mărturisit Ion Dumitru.
La rândul domniei sale, primarul comunei Moșoaia, Adrian Frîntură, spune că a finalizat proiectele finanțate prin Programul „Anghel Saligny” încă de anul trecut. Deși recunoaște că suspendarea finanțărilor afectează administrațiile locale, consideră că timpul scurs de la lansarea programului a fost suficient pentru ca autoritățile locale să parcurgă toate etapele necesare. În cazul Moșoaiei, fondurile atrase prin acest program au permis redirecționarea bugetului propriu către alte investiții importante pentru comunitate.
„Eu am închis „Anghel Saligny” de anul trecut. Evident că o astfel de măsură încurcă administrațiile locale, dar, pe de altă parte, sunt doi ani și ceva – trei de când a început implementarea. Noi am avut două drumuri de asfaltat pe „Anghel Saligny” și astfel am putut aloca fondurile proprii în alte părți. În doi – trei ani, și autoritățile locale se puteau mișca mai bine. Sigur, au fost cazuri în care unii au fost pregătiți și au făcut repede proiectarea. Alții aveau proiectele gata. Au fost însă și cazuri în care au depus doar cererea de finanțare, urmând să facă în timp celelalte etape, dar – în 2-3 ani – toată lumea avea timp să le facă. Printr-o astfel de decizie, fiecare comunitate este impactată în sens negativ, pentru că erau niște investiții pentru toți oamenii. Alte oportunități pe ceea ce înseamnă dezvoltare – drumuri și canalizare – nu prea au mai fost în ultimii ani”, a punctat primarul de la Moșoaia, Adrian Frîntură.
De asemenea, primarul Nicolae Rachieru anunță finalizarea celor două investiții majore din Budeasa – lucrări de drumuri și canalizare – și subliniază cât de important a fost acest program pentru dezvoltarea localităților. Cu un buget local de doar 1,6 milioane de lei anual, dar cu proiecte în valoare de 23 de milioane de lei, domnia sa afirmă că, fără această sursă de finanțare, comunele nu ar fi avut nicio șansă reală la modernizare.
„Eu nu mă pot pronunța, pentru că avem lucrările finalizate. Sunt la stadiul de act adițional pentru ajustări, conform legii. Lucrările de drumuri le-am finalizat anul trecut, în septembrie, iar cele de canalizare le-am finalizat de circa o lună și urmează să fac recepția. Pentru tot ce înseamnă comune și orașe, aceste fonduri au fost foarte bune. A fost un șantier general în toată țara. Aceste proiecte au ajutat la dezvoltarea țării; toate comunele din România au avut șantiere deschise. Să știți că, în multe localități din țară, nu existau alte variante decât această sursă de finanțare pentru a moderniza comunitățile. La Budeasa, avem venituri proprii de circa 1,6 milioane de lei, iar eu am avut proiecte pe „Anghel Saligny” de aproape 23 de milioane de lei, adică bugetul comunei pe 12 ani.”, punctează primarul Nicolae Rachieru.
Constructorii caută soluții: statul nu se mai dovedește una fezabilă
Și în mediul de business, pe piața constructorilor angajați în proiecte publice, decizia Guvernului a provocat agitație. Mulți au resurse blocate în implementarea unor proiecte pe care le considerau sigure, iar acum au calculul total dat peste cap și sunt lipsiți de o perspectivă sigură cu privire la reluarea proiectelor. Ce soluții au: reorientarea activității către investiții mai fezabile, explică Cristian Hideg, reprezentant al companiei Selca SA, una dintre cele mai active firme de construcții din județ.
Suspendarea finanțărilor pentru proiectele cu un grad de implementare sub 40% din Programul „Anghel Saligny” va avea un impact resimțit pe piața construcțiilor, dar nu unul decisiv – este de părere domnia sa. Cristian Hideg subliniază că piața construcțiilor din județ este diversificată, cu activitate în zone precum sectorul rezidențial, industrial sau privat, ceea ce va atenua efectele acestei măsuri. Totuși, pentru firmele care depind exclusiv de proiecte publice, impactul poate fi mai sever.
„Piața construcțiilor nu înseamnă doar „Anghel Saligny”. Acest program este doar un segment, pentru că piața construcțiilor mai înseamnă și rezidențial, industrial și sectorul privat. Va fi un impact pentru cei care depind de aceste lucrări. În cazul nostru, abordând foarte multe domenii de activitate, nu știu cât de semnificativ va fi nivelul de afectare. Nu cred că va fi o problemă cu șomajul, pentru că acum, din contră, se caută oameni pe piața muncii în construcții. În consecință, referitor la programul „Anghel Saligny” și o posibilă decizie privind întreruperea decontării pentru proiectele cu faza de implementare mai mică de 40%, pot spune că da, va avea un impact, dar nu major. Marea infrastructură nu se blochează – acolo este ponderea mare din PIB. Eu văd cu ochi buni toate măsurile – sunt bune pentru un viitor cât mai bun al țării, pentru că tot s-a cheltuit fără cap.”
Alți jucători activi din piața construcțiilor consideră că decizia de a întrerupe finanțarea proiectelor din cadrul Programului „Anghel Saligny” cu un grad de execuție sub 40% ridică, însă, semne de întrebare serioase cu privire la viitorul lucrărilor publice. Oprirea bruscă a șantierelor înseamnă nu doar degradarea fizică inevitabilă a lucrărilor neterminate, ci și posibile blocaje ale investițiilor viitoare, pierderi pentru antreprenori și creșterea presiunii asupra bugetului de șomaj. Dar și creșterea nivelului de neîncredere în sectorul public, pe post de client. Efectele unei asemenea decizii riscă să se resimtă profund în economie, susțin cei mai puțin optimiști.
Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
O argeșeancă pe primul loc la Olimpiada Mondială de Abac WAMAS
