În ciuda presiunilor constante venite din partea Comisiei Europene şi a instituțiilor financiare internaționale, România rămâne captivă propriilor blocaje atunci când vine vorba despre reformarea reală a sistemului public de pensii. Pensiile speciale, un simbol al inechității instituționalizate, continuă să fie protejate de o rețea solidă de interese, de rezerve politice şi de reacții virulente din partea unor categorii profesionale privilegiate. Deşi în Planul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR) România s-a angajat ferm să reformeze acest sistem şi să reducă drastic inechitățile dintre pensionarii de rând şi „specialii” din structurile statului, fiecare pas înainte este întâmpinat cu o rezistență organizată, bine antrenată şi vocală. Omul de afaceri piteştean Cătălin Gherzan atrage atenția asupra pericolului care ne paşte dacă politicienii vor continua să facă reforme la mişto.
„Comisia Europeană ne-a spus clar: echitatea trebuie să fie un criteriu de bază în reforma sistemului de pensii. Dar ce facem noi? Ne batem cu pumnul în piept că suntem europeni, dar când vine vorba de privilegii, ne ascundem după sintagme precum «independența justiției» sau «respectul pentru statutul profesional». Practic, ni s-a cerut să fim europeni, dar rezistăm românește.”
Gherzan subliniază că antreprenorii și mediul privat sunt printre cei mai afectați de dezechilibrele generate de aceste pensii necontributive:
„Firmele mici și mijlocii plătesc taxe și contribuții enorme pentru a susține un sistem care oferă pensii de 25.000 de lei unor oameni care se retrag la 48 de ani. În timp ce angajații noștri muncesc până la 65 și ies cu pensii de 2.500. Nu doar că e nedrept, dar e și nesustenabil economic. Nu putem construi o economie funcțională cu două viteze: una pentru privilegiați, alta pentru restul.”
În ciuda angajamentelor luate la Bruxelles, România pare incapabilă să impună o reformă reală din cauza presiunii exercitate de corpuri profesionale care amenință cu greva sau care folosesc instrumentele juridice pentru a bloca orice modificare legislativă. Acest context tensionat riscă să pună în pericol tranșele viitoare din PNRR, dar și credibilitatea țării în ochii partenerilor europeni.
Tot mai mulți actori din mediul de afaceri, societatea civilă și chiar din clasa politică susțin că reforma pensiilor speciale nu mai este doar o necesitate tehnică, ci un test de maturitate pentru România. Un test care nu va fi trecut dacă decidenții continuă să tacă sau să se ascundă în spatele unor formule convenabile.
„Această reformă nu trebuie dusă împotriva cuiva, ci pentru cei care țin această țară în viață: profesorii, medicii, antreprenorii, muncitorii. Dacă eșuăm și de data asta înseamnă că ne merităm soarta – o Românie împărțită între «noi» și «ei», între privilegii și eforturi. Și atunci, chiar nu mai avem ce căuta în Europa modern.”, conchide Cătălin Gherzan.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Cătălin Gherzan: „Statul român nu a fost, din păcate, un partener real pentru antreprenori”
