Incidentul de la sfârșitul lunii august, în care un tânăr român a lovit un livrator pakistanez pe o stradă din București, strigând „Întoarce-te în țara ta!”, a stârnit reacții puternice în societate și în rândul clasei politice. Dacă anchetatorii vorbesc despre o agresiune cu motivație rasistă și xenofobă, partidele dau mesaje radical diferite.
Bogdan Velcescu: „Problema noastră este cu cei care vin sau sunt aduși ilegal și fac vrute și nevrute”
Deputatul AUR Bogdan Velcescu a încercat să mute discuția de pe fapta propriu-zisă spre un cadru general al migrației, fără să se refere direct la faptul că un parlamentar al propriului partid a instigat anterior la asemenea comportamente.
„Acum 10 ani aveam o dezbatere națională despre acest sondaj (chiar la PRO TV). Era vorba de cotele de refugiați, migranți etc. Înainte de a continua, vreau să menționez că noi, AUR, nu avem nicio problemă cu cei care vin aici să muncească cinstit. Bravo lor! Problema noastră este cu cei care vin sau sunt aduși ilegal și fac vrute și nevrute. Nu vrem să avem problemele celor din Franța, Germania, Suedia, Spania, Belgia etc., unde există zone NO GO pentru forțele de ordine din zona respectivă. Asta e problema de fond.”
Bogdan Velcescu a sugerat că discuția despre AUR este doar un „narativ împachetat” de un aparat de propagandă, care încearcă să deturneze atenția de la „fondul problemei”: „La cum este «împachetată» povestea și cum decurge narativul pe subiectul ăsta, nu pot să nu remarc aparatul de propagandă care forțează discuția despre AUR și nu despre fondul problemei. (…) Hai să facem un contraexemplu pe limba propagandiștilor: dacă mâine se sinucide un om pentru că nu mai poate să ia toți banii din Pilonul II și III, e vina lui Bolojan? Cum pare optica asta?”
Mesajul deputatului a fost completat cu o notă aparent conciliantă la final: „Mulțumesc tuturor celor care au venit aici din alte părți ale lumii și care, prin munca și priceperea lor, au ridicat țara asta, mii de exemple, la fel cum sunt și rudele noastre în alte părți de lume!”. Totuși comparațiile forțate și lipsa de asumare directă lasă impresia unei încercări de a relativiza gravitatea faptului și de a proteja linia de discurs a partidului și a membrilor săi.
Mihai Coteț: „Cine vrea o societate închisă să meargă în Coreea de Nord!”
Într-o direcție opusă, senatorul PNL Mihai Coteț, cu o carieră construită în antreprenoriat, a condamnat clar atât agresiunea, cât și discursul de instigare, subliniind că România nu poate cere respect pentru diaspora sa dacă nu oferă același respect muncitorilor străini veniți aici.
„Am văzut mesaje multiplicate împotriva unor oameni care au venit să muncească în România pentru a asigura un trai mai bun familiilor lor, așa cum mulți români au făcut-o, la rândul lor. Asta nu e România în care cred! Gândiți-vă că 24% dintre români trăiesc astăzi în afara țării, în Italia, Spania, Germania, Anglia, Austria, Franța. Cum să cerem respect, integrare și tratament corect, dacă noi nu oferim același respect celor care vin să muncească aici?”
Senatorul liberal a vorbit despre nivelul de dezvoltare al României și despre obligația de a oferi condiții decente celor care vin să muncească, respingând ideea că străinii „fură locurile de muncă”: „Sunt oameni, nu sclavi! Și nu, nu ne fură locurile de muncă. Deficitul de forță de muncă încă este imens! (…) Cine vrea o societate închisă să meargă în Coreea de Nord! Noi suntem parte dintr-o Europă liberă, care crede în demnitate și solidaritate, nu în punctajele venite dinspre Kremlin. Să fii patriot, să fii suveranist înseamnă să te gândești la concetățenii tăi și la repercusiunile pe care le au declarațiile și faptele tale. Patriotismul adevărat nu înseamnă instigare, ci demnitate. România pe care o vrem este una europeană, liberă și respectată.”
Cătălin Gherzan: „Așa încep derapajele periculoase”
La rândul domniei-sale, omul de afaceri Cătălin Gherzan atrage atenția că nu este suficient să chemăm muncitori din alte colțuri ale lumii pentru a acoperi deficitul de forță de muncă, ci trebuie să le asigurăm și condiții decente, atât de viață, cât și de salarizare: „Știu foarte bine situații în care oameni veniți din Asia au fost cazați câte zece într-un apartament, fără intimitate, fără confort, cu o alimentație precară și un salariu derizoriu. Nu așa se tratează niște oameni care vin să-ți sprijine economia. Unii angajatori îi privesc ca pe niște sclavi moderni, ca pe niște instrumente de muncă și atât. Este inacceptabil. Dacă vrem să fim respectați ca națiune, dacă ne dorim ca și românii noștri să fie primiți și integrați în afara țării, trebuie să le oferim același respect celor care vin aici. Nu există dublu standard: ori suntem corecți, ori nu suntem deloc.”
Gherzan consideră că responsabilitatea mediului de afaceri este dublă: pe de o parte, să asigure instruirea corectă și adaptarea muncitorilor străini, pe de altă parte, să garanteze că aceștia nu sunt supuși exploatării.
„Nu poți să aduci oameni de la mii de kilometri distanță și să îi arunci într-un șantier sau într-o bucătărie fără să le explici regulile, fără să le oferi un minim sprijin pentru integrare. Nu poți să-i înghesui într-un apartament cu condiții mizere și să te aștepți să-ți muncească pe brânci. Este o ipocrizie uriașă și un abuz care ne va exploda în față. Angajatorii au o datorie morală și socială, nu doar un calcul economic.”
Totodată, omul de afaceri subliniază că discursul instigator la ură, tolerat prea ușor în spațiul public, riscă să genereze fenomene greu de controlat: „Propagarea acestor mesaje de ură pe criterii etnice sau religioase este exact ceea ce a stat la baza nazismului. Trebuie să învățăm din istorie: atunci când accepți o sămânță de ură, foarte repede crește o pădure întreagă. Și acea pădure devine de neoprit. De aceea, autoritățile ar fi trebuit să fie mult mai ferme de la început, să sancționeze clar și imediat orice derapaj. O societate care tolerează ura este o societate care riscă să se prăbușească.”
În opinia lui Gherzan, autoritățile trebuie să transmită un semnal puternic, nu doar prin pedepse aplicate punctual, ci și prin politici publice și campanii care să explice românilor de ce forța de muncă din Asia nu este un pericol, ci o necesitate într-o economie deschisă.
„Avem nevoie de acești oameni. România are astăzi un deficit uriaș de muncitori. Nu putem vorbi despre dezvoltare economică dacă nu completăm această lipsă. În loc să îi tratăm ca pe niște intruși, ar trebui să îi considerăm parteneri. Și să le oferim exact ceea ce ne dorim și pentru românii noștri din Spania, Italia sau Germania: respect, siguranță, un trai decent. Asta înseamnă normalitate.”
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
AZI. Mai multe zone din Pitești rămân temporar fără apă potabilă