Dezbaterile din coaliția de guvernare privind viitorul plafonării adaosului comercial la alimentele de bază scot la iveală una dintre cele mai sensibile teme economice: echilibrul dintre protejarea consumatorului și funcționarea sănătoasă a pieței.
În timp ce PSD insistă pentru prelungirea acestei măsuri și după 1 octombrie, alte partide din coaliție susțin revenirea la mecanismele obișnuite ale pieței libere. Omul de afaceri Cătălin Gherzan consideră că discuția trebuie purtată la rece, având în vedere atât beneficiile, cât și riscurile unei decizii care afectează direct milioane de români, dar și mii de firme.
„Pe de o parte, plafonarea adaosurilor comerciale a reprezentat, în ultimele luni, o gură de oxigen pentru românii cu venituri mici și medii. Într-un context marcat de inflație ridicată, scumpiri la energie și creșterea TVA, măsura a asigurat o stabilitate minimă a prețurilor la produsele esențiale. Familiile au putut să își planifice mai ușor cheltuielile, iar unii consumatori au evitat situația în care, de la o săptămână la alta, găseau pe rafturi prețuri mai mari la aceleași produse. În plus, a fost un semnal politic că statul încearcă să intervină împotriva speculei și a creșterilor nejustificate.”, explică Gherzan.
Totuși măsura are și efecte negative, avertizează omul de afaceri. „Plafonarea a pus o presiune uriașă pe producători și retaileri. În timp ce costurile cu energia, transportul și materia primă au crescut, ei au fost obligați să vândă cu marje foarte mici. În lipsa unei compensări din partea statului, mulți mici producători au ajuns să lucreze în pierdere sau să reducă producția. Aceasta poate duce, pe termen mediu, la dispariția unor afaceri locale și la o dependență tot mai mare de importuri. În plus, există riscul ca o parte din comercianți să compenseze pierderile prin creșterea prețurilor la produsele care nu sunt plafonate.”, arată Gherzan.
„După eliminarea plafonării, prețurile pot exploda brusc, iar concurența reală se reduce”
O altă problemă ține de distorsionarea pieței. În condiții normale, prețurile reflectă raportul dintre cerere și ofertă. „Dacă o legumă sau o bucată de carne ajunge pe raft cu un adaos fix impus de stat, jucătorii nu mai sunt stimulați să inoveze sau să eficientizeze costurile. Într-un final, consumatorul poate fi cel care pierde, pentru că, după eliminarea plafonării, prețurile pot exploda brusc, iar concurența reală se reduce.”, adaugă omul de afaceri.
Gherzan atrage atenția că inflația de aproape 10%, raportată recent de Institutul Național de Statistică, complică și mai mult ecuația. „Dacă renunțăm brusc la plafonare, există riscul unei scumpiri accelerate, ceea ce ar alimenta și mai mult inflația. Pe de altă parte, dacă o prelungim prea mult, riscăm să ținem în viață artificial sectoare care ar trebui să se adapteze. Adevărata provocare este să găsim un punct de echilibru.”, spune acesta.
În opinia lui Cătălin Gherzan, soluția ar putea fi o abordare etapizată: „Poate că ar fi utilă o perioadă de tranziție, în care plafonarea să fie redusă treptat, iar statul să ofere sprijin țintit pentru categoriile vulnerabile. În același timp, trebuie intensificate controalele pentru a preveni specula și cartelurile. Nu plafonarea în sine rezolvă problema, ci un mecanism corect de supraveghere a pieței.”
În ceea ce privește perspectivele imediate, Gherzan subliniază că dialogul politic este esențial: „Deciziile luate acum vor influența nu doar bugetele familiilor, ci și viitorul unor industrii întregi. Este important ca autoritățile să comunice transparent cu producătorii, comercianții și consumatorii, pentru a evita șocuri economice.”
La final, omul de afaceri avertizează că simplificarea dezbaterii în termeni de „bun” sau „rău” este greșită. „Plafonarea nu este nici soluția miraculoasă care rezolvă toate problemele, nici inamicul absolut al pieței libere. Este un instrument temporar, care trebuie folosit cu prudență. Important este să înțelegem că orice decizie are costuri și beneficii, iar aceste costuri vor fi resimțite, mai devreme sau mai târziu, de fiecare dintre noi – fie în calitate de consumatori, fie de angajați sau antreprenori”, conchide Cătălin Gherzan.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Sursă foto: ediția tiparita
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
