De la escortă de drone la escortă de critici: cum a trecut Ionuț Moșteanu primul examen ca ministru al Apărării
Modul în care a gestionat intrarea unei drone rusești pe teritoriul românesc a fost primul mare examen pentru ministrul USR Ionuț Moșteanu, deputat de Argeș. Un fost președinte l-a desființat, adversarii i-au cerut demisia de pe margine, în vreme ce majoritatea parlamentarilor nu au înțeles nimic din toată operațiunea, și asta, pentru că – deși a existat comunicare constantă – aceasta nu a lămurit mare lucru. Din contră, în urmă au rămas întrebări la care nu s-a răspuns și râsul batjocoritor al Rusiei, care s-a distrat urmărind cum statul român s-a transformat în escortă de drone, pe sume de lux. Colac peste pupăză, experiența românească a venit imediat după experiența poloneză, acolo unde parte dintre drone au fost doborâte. Cu atât mai mult, diferența de acțiune a pus în contrast modul în care suntem capabili să facem față unor astfel de evenimente. Pe de altă parte, există și alte voci – e drept, mai puține -, care îndeamnă la cumpătare și încredere în profesioniștii armatei române și ai armatelor NATO. Cert este un lucru, de când cu incidentul cu pricina, toți românii au devenit experți în drone și tactică militară.
Fapte
Sâmbătă, 13 septembrie, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc în nordul Dobrogei, în timpul unui atac rusesc asupra infrastructurii ucrainene de pe Dunăre. A fost detectată radar și vizual.
Reacția României: la 18:05, două F-16 au decolat de la Baza Fetești pentru interceptare și monitorizare. Drona a fost urmărită aproximativ 50 de minute; s-ar fi ordonat doborârea, dar s-a decis monitorizarea.
Drona a zburat la joasă înălțime, fără a survola zone dens populate; autoritățile au escortat-o în zona Chilia Veche–Pardina/Tulcea.
Aeronava fără pilot a schimbat cursul și a ieșit din spațiul aerian românesc, revenind spre Ucraina, unde a fost ulterior neutralizată de apărarea ucraineană.
În urma acestei operațiuni, ambasadorul Rusiei a luat în derâdere reacția statului român, afirmând că poate a avut de-a face cu un OZN.
Ordinul se execută? Nu, se evaluează.
Ce facem noi când o dronă intră în spațiul aerian? Ne-a răspuns chiar ministrul Ionuț Moșteanu, fix în ziua incidentului, dar cu câteva ore mai devreme, la o emisiune TV: o doborâm.
„În fiecare săptămână există cazuri în care sunt drone în nordul Dobrogei, foarte aproape de graniță. Dacă vreo dronă ar fi intrat în spațiul aerian român, ar fi fost doborâtă. Antiaeriana aflată la sol în zonele cu concentrare de populație de pe Brațul Chilia, din nordul Dobrogei este gata oricând să reacționeze dacă dronele intră în spațiul aerian, așa cum s-a întâmplat și la polonezi.” – a declarat, fără echivoc, ministrul Ionuț Moșteanu.
Doar că, între timp, ceva s-a întâmplat, căci drona rusească nu doar că nu a fost doborâtă, ci două avioane i-au asigurat o escortă de lux. Una care a costat statul român vreo 50.000 de euro. Cam atât costă ridicarea de la sol a unui F-16, pentru o oră. Și probabil ar fi costat și mai mult, dacă piloții ar fi întâmpinat drona cu pâine și sare pentru că, nu-i așa, românii sunt gazde bune.
Ministrul Ionuț Moșteanu a declarat că… „piloții au avut autorizarea să doboare drona, însă în momentele în care au avut contact direct, au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul”. Ce înseamnă asta? Că decizia de a doborî sau nu o dronă este lăsată la aprecierea piloților. Astfel, ordinul devine sugestie și nu se mai execută, ci se… evaluează.
Europarlamentarul Victor Negrescu (PSD) consideră că incidentul cu drona rusească „ridică întrebări serioase”.
„Indiferent dacă a fost un test sau o ameninţare reală la adresa securităţii noastre naţionale, lipsa unor proceduri clare din partea autorităţilor transmite un semnal de slăbiciune. Această neclaritate nu mai poate continua. România susţine nevoia de pace, dar are obligaţia să se apere. Acesta este rolul unui stat responsabil şi al unui partener credibil în NATO. Cazul recent al dronei ruseşti, care a survolat teritoriul României timp de aproape 50 de minute, ridică întrebări serioase. (…) Actorii relevanți din stat trebuie să se coordoneze mai bine atunci când fac declarații publice. Sunt inadvertențe între declarația lui Nicușor Dan și a ministrului Apărării. Noi trebuia să transmitem un mesaj de forță, să arătăm că România este capabilă să se protejeze, să reacționeze cu partenerii NATO și să nu trateze superficial astfel de situații. Vorbim despre o dronă care a survolat România 50 de minute. O amenințare la securitatea națională. Din toate comunicările publice ale ministrului Apărării, noi vedem că nu avem o procedură. (…) Nu poți să ieși tu, ministrul Apărării, să ieși public – atenție a fost o dronă deasupra României și să spui pe urmă că piloții au decis. Este incoerent în opinia mea să comunici într-o astfel de manieră.”, a declarat europarlamentarul PSD.
„Facem hostess pentru drone rusești. Ne-au umilit cu o dronă obosită”
Modul în care ministrul argeșean a gestionat controversata operațiune a fost aspru criticată și în mass-media centrale. Răzvan Zamfir, unul dintre realizatorii „Bună, România!” de la B1TV consideră că ne-am meritat tot sarcasmul Rusiei și că modul în care s-a acționat dovedește că România mai degrabă asigură servicii de hostess decât își apără cetățenii și suveranitatea teritorială.
„La cine e decizia pentru doborârea dronelor? Pe legislația nouă, avem trei situații de violare a spațiului aerian: cu avion de luptă, cu drone și cu rachete. În cadrul rachetelor și al avioanelor, decizia este la CSAT. În ceea ce privește dronele, acțiunea se poartă sub coordonarea Ministerului Apărării. Ce n-am înțeles eu de la domnul Moșteanu este de ce am escortat drona cu F16, scumpe în draci și costisitoare și nu am doborât-o de la sol? Noi facem poliție aeriană cu drone? Asta se face doar în eventualitatea unui survol neautorizat, nu pentru drone. 25.000 de euro costă o oră cu un F16.
Am investit în tehnică militară pe care nu o folosim. Am luat radare de joasă înălțime, cu sisteme aeriene la sol, și nu le folosim. Ridicăm F16, că noi escortăm drone, le ghidăm. Drona putea fi doborâtă fără probleme. F16 trage în drone cu tunul, nu cu rachete. Drona s-ar fi dezintegrat, nu era un pericol. Sunt multe inexactități în spațiul public, de la legislație la abordările ministrului.
Ăsta e un eșec al statului român. Statul român e un eșec și produce pui. Face Rusia mișto de noi. Și pe bună dreptate. Am ajuns escortă de drone, pentru că asta am făcut noi, oficiu de hostess. Facem hostess pentru drone rusești. Ne-au umilit cu o dronă obosită.
Vă dați seama ce părere au avut rușii când cu văzut capacitățile militare și de reacție de la noi? Armata română nu a avut niciun fel de vină. E o problemă politică, pentru că deciziile astea se iau la nivel politic. Ce facem noi când o dronă intră în spațiul aerian? Ridicăm F16 și o urmărim, facem stânga, facem dreapta. După care îi spunem pilotului: «Mă, nu știu, faci cum o simți». Păi pilotul trebuie să ia și decizia? Până la urmă e militar, primește ordine ferme. Pilotul execută ordine, că nu el a zis: «Bă, mă urc în avion, mă duc după ea!»” – a comentat Răzvan Zamfir.
„Nu aveai cum să pasezi responsabilitatea la piloți, nu se face așa ceva!”
Și analistul de la Digi24Tv, Ion M. Ioniță, consideră că decizia de a nu doborî drona a fost una greșită și că nu ai cum să lași această decizie la îndemâna piloților
„A fost greșită decizia de a nu doborî drona. Trebuia dat un mesaj clar. Era un obiect militar care nu avea ce căuta pe teritoriul României și trebuia doborât. Decizia, până la urmă, este una care depășește cadrul militar operațional. Aici avem implicații internaționale de credibilitate a României. Nu aveai cum să pasezi responsabilitatea la piloți, nu se face așa ceva! Acum uite cum fac rușii mișto de tine, că ai găsit un OZN. Nu se poate așa ceva! Nu ești sat fără câini. Dacă e un test, iar tu i-ai arătat dronei frumusețile patriei, cu siguranță l-ai picat. Ce au învățat rușii după testul ăsta? Că românii nu prea pun în aplicare regulamentele internaționale și că mai pot să ne violeze spațiul aerian și altă dată.” – a declarat Ion M. Ioniță.
Traian Băsescu: „Ministrul Apărării ar trebui să fie cinstit cu populaţia şi să nu vină cu poveşti”
Practic, argumentul principal pentru care ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, susține că drona nu a fost doborâtă, a fost acela că… aceasta ar fi putut pune în pericol viața oamenilor sau ar fi putut provoca pagube. Fostul președinte Traian Băsescu consideră că această argumentație este o poveste. „Ministrul Apărării ar trebui să fie cinstit cu populaţia şi să nu vină cu poveşti de genul «N-am vrut să dăm foc la vegetaţia uscată». Modul de reacţie al Armatei Române nu face decât să pună sub semnul întrebării şi pentru aliaţi, şi pentru ruşi, dar mai ales pentru populaţie capacitatea acesteia de a lichida astfel de riscuri. Mă îndoiesc că Armata a făcut un soi de sindicat şi zice: «Ar fi bine să o dăm jos, dar dacă voi credeţi că nu e bine să o dăm jos, atunci să nu dăm jos drona». Ei, cum ar suna o asemenea discuţie când vorbim de armată? (…) Intră în spaţiul aerian neautorizat, o dobori şi cu asta ai terminat bâlciul, pentru că altfel înfiinţăm sindicatul de luptă în spaţiul aerian şi întâi facem o şedinţă de sindicat şi pe urmă luăm o decizie şi îi arătăm noi apoi lui Putin ce decizii am luat… Desigur, glumesc. Nu există aşa ceva! Mă tem că ironia Ambasadei Rusiei își are baza în modul nostru de acționa. Vă imaginați Ambasada Rusiei, dacă noi am fi doborât drona rusească, credeți că mai era ironic ambasadorul Rusiei? Măcar tăcea din gură, nu râdea de noi.
Dacă luăm informațiile date de ministrul Apărării, că drona a zburat la 300 de metri altitudine, ce Dumnezeu faci cu un F-16 sau cu un Rafale care zboară cu 700-800 de kilometri pe oră, la o altitudine de 300 de metri? Chiar riști aeronava. (…) Eu aș fi deplasat în zonă sau aș fi cerut de multă vreme deplasarea în zonă a unor mijloace ale artileriei antieriene. Armata Română le are.”, a spus fostul preşedinte.
Actualul președinte, Nicușor Dan, o scaldă. Că, nah, îl constrânge și responsabilitatea momentului, și poziția deținută: ,,Nu pot să spun (dacă trebuia doborâtă, n.r.). Tot timpul e o discuție. După legea votată, există cadrul legal pentru doborâre, nu trebuie să dea ordin nici președintele, nici ministrul, ci comandantul operațiunii. Comandantul operațiunii pe pază trebuia să decidă. E o decizie de la caz la caz, dacă o dobori poți risca pagube colaterale.”
Fostul director SRI: „Bâlbâiala de la biroul cu steaguri, degetul îndreptat către echipaj arată slăbiciune politică nepotrivită cu vremurile”
Eduard Hellvig, fostul director al Serviciului Român de Informații (SRI), consideră că s-a procedat corect în cazul dronei rusești.
„Sâmbătă către seară, o dronă somnambulă ne-a vizitat dinspre dormitorul golanilor. Cum scrie și la primul ajutor, cu somnambulii trebuie să fii delicat: nu lași cuțite la vedere, le eliberezi traseul, îi ferești de taburete lăsate alandala și îi duci ușurel înapoi în pat. Am făcut și noi cum scrie la carte, cu notabila excepție a ultimului gest, care ne-a fost inaccesibil; cum spuneam, în dormitor era plin de golani. Așa că am îndreptat-o ușurel către mai departe, să-și găsească bun culcuș unde o ști. (…)
Știm, decizia de a lovi drona stătea legal în mâinile piloților de vânătoare. Iar în cer, câteodată, nu e ca pe pământ. Oamenii au decis cum au crezut de cuviință raportat la situația din cer, dar și la cea de pe pământ. Nu avem de ce să ne îndoim că au respectat instrucțiunile și au tratat cu profesionalism o situație delicată. (…)
Dar parcă așteptam ca în reacția ministerială de după incident să nu se arate chiar din primul paragraf în mâinile cui a stat responsabilitatea. Pentru cineva care gestionează politic apărarea nației, în cer și pe pământ, parcă așteptam ceva asumare politică, un pic de protejare a unor militari aflați la datorie. Cumva să ni se spună că «băieții mei au făcut ce trebuie, legal și profesional, lăsați-i în pace, discutați cu mine».
În realitate, în loc de mesajul politic hotărât la care ne așteptam, ministrul Apărării ne povestește alambicat de pe pământ cum au stat lucrurile pe cerul patriei. Prin povestirea fără talent, ne lasă impresia pregnantă a ezitării. Iar asta este muniția cea mai devastatoare pe care drona a detonat-o de fapt în societatea noastră.
E clar pentru toți, mai ales după roiul din Polonia; golanii vor să învârtă bățul prin jar pentru a genera scântei. Pentru a acredita în inimile publicului de acasă ideea că războiul e cu întreg NATO. Pentru a galvaniza o societate (a lor), pentru a testa coeziunea (a noastră), pentru a spori starea de nervozitate politică în zonă. Pentru a răni societăți întregi deja fezandate prin dezinformări. Acestea deja nu mai sunt secrete. În paranteză fie spus, cei care urlă constant că România este împinsă în război prin ajutarea Ucrainei sunt aceiași care acum se lamentează cel mai vocal că Geranul nu a fost pulverizat. (…)
Faptul că drona a fost remarcată de sisteme, că a fost reperată, identificată și însoțită poate fi o modalitate de gestionare potrivită. Decizia profesională de la manșă denotă calcul calm și cumpătare.
Însă bâlbâiala de la biroul cu steaguri, explicațiile la explicații, degetul îndreptat către echipaj arată slăbiciune politică nepotrivită cu vremurile. O fâstâceală în fața provocării. Ratarea unei bune ocazii de a răspunde cu sec: «V-am văzut, am fost acolo, vom lua în continuare măsurile cele mai potrivite».
Conducerea politică a apărării naționale trebuie să își ridice nivelul de evaluare a situațiilor și să înțeleagă că forța nu înseamnă neapărat foc la gura țevii. Trebuie statură, putere mentală, orientare și nervi de fier.” – este analiza făcută de fostul director al SRI.
Senatorul Mircia Chelaru: „În opinia mea, a fost o misiune bine îndeplinită”
Până la urmă, dincolo de proceduri, dincolo de modul în care s-a comunicat această operațiune… fără finalizare, totul se rezumă la ce semnal vrem noi să transmitem, ca țară, în acest context sensibil.
„Din punctul meu de vedere, cel puțin în ceea ce privește reacția, aceasta trebuie să fie una promptă. Sunt de acord, l-am ascultat și pe președintele Băsescu, că orice dronă care intră în România, indiferent de volum și indiferent de misiune, ea trebuie doborâtă pe loc, astfel încât reacția statului român și a capacităților militare să fie una promptă și serioasă.”, declară deputatul PNL Robert Sighiartău.
Cu totul altfel se văd lucrurile din barca celor care au lucrat în armată, precum generalul Mircia Chelaru, actualmente senator de Argeș din partea AUR. Potrivit acestuia, misiunea a fost bine îndeplinită.
„Nu există nicio scuză, nicio justificare a cuiva că n-a putut să doboare un obiect zburător, indiferent cum se cheamă el, pentru că, vezi, Doamne, legea a trecut doar cu niște voturi minus. Asta este deja puerilism, infantilism. Regulile de angajare în momentul ridicării în aer sau al dării misiunii de luptă se face de către comandantul care a primit misiunea de luptă. În final, deschiderea focului – da sau nu – stă în decizia pilotului. În momentul în care s-ar fi putut face o clonă, în sensul că noi o percepem ca dronă, dar ea să fi fost un aparat de zbor inofensiv cu ființă umană, nu mai deschizi focul asupra ei. Doi: când muniția ta, în regulă de angajare, este mult peste necesarul de combaterea unei ținte, ținta, descoperind că este inofensivă, putea să fie o dronă dezafectată, mergând din inerție. Și atunci nu mai execuți focul. A fost decizia pilotului, pe care eu o consider corectă. Chiar dacă la ridicare, ordinul a fost «Nimiciți». În concluzie, nu putem trage noi concluzii peste ceea ce înseamnă maximul de angajare corespunzător regulilor operative. Și să nu uităm că aceste reguli nu sunt în totalitate la dispoziția comandantului român. Ele sunt într-un sistem integrat NATO, s-a luat decizia în comun, s-a raportat și s-a acționat ca atare. În opinia mea, a fost o misiune bine îndeplinită.”, a declarat senatorul argeșean.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Elena Lasconi – de la marea reformatoare la marea contestatoare!
