Casele de amanet abundă în oraș, cele mai multe fiind în jurul sălilor de jocuri. Săptămâna trecută, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a declanșat o amplă acțiune de control fiscal la nivel național, vizând peste 3.700 de case de amanet și punctele lor de lucru, în urma alertelor generate de sistemele informatice de analiză de risc asupra bazelor de date fiscale și financiare.
Cifrele contabile – în contradictoriu cu averile patronilor
„Analizele ANAF au evidențiat discrepanțe majore între situația financiară a unora dintre firme – multe dintre ele raportând active modeste și pierderi – și averile semnificative ale acționarilor sau ale asociaților persoane fizice (situația patron bogat, firmă săracă), prin corelație cu analizele Direcției Generale Control Venituri Persoane Fizice din cadrul ANAF. Potrivit datelor obținute de Centrul Național de Informații Fiscale, există cazuri în care entitățile comerciale sunt aproape inactive sau în dificultate, în timp ce patronii dețin bunuri sau venituri semnificative.”, se arată în comunicat, relevând situația care a dus la declanșarea acestor ample acțiuni de control.
Controalele vor fi țintite și vor viza atât legalitatea funcționării acestor entități, cât și conformarea fiscală a entităților comerciale și a persoanelor fizice implicate. ANAF va aplica sancțiuni acolo unde vor fi constatate abateri și investighează în continuare toate cazurile semnalate ca fiind cu risc fiscal ridicat.
„Aceste demersuri se înscriu în cadrul obiectivelor strategice asumate de ANAF, având ca scop principal creșterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor la declararea corectă și completă a veniturilor impozabile, precum și prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Prin utilizarea analizelor de risc informatizate și corelarea inteligentă a datelor fiscale și financiare, ANAF urmărește să acționeze proactiv, direcționând eforturile de control către zonele cu risc ridicat de neconformare. Acest model de lucru eficientizează activitatea de inspecție fiscală și contribuie la protejarea intereselor bugetare ale statului, asigurând în același timp un tratament echitabil pentru toți contribuabilii.”, se mai arată în comunicatul ANAF.
Cătălin Gherzan: „E bine că ANAF s-a trezit, dar cam târziu!”
Dacă ar exista o hartă a amanetelor din România, Piteștiul ar fi, fără îndoială, în frunte. În centrul orașului, în cartiere sau chiar la parterul blocurilor, găsești firme gata să te amaneteze și pe tine. Multe dintre ele, ca o coincidență, stau lipite de sălile de jocuri – un ecosistem urban în care pierzi banii într-o parte și îți vinzi verigheta în cealaltă. Vestea că ANAF a declanșat o amplă acțiune de control la nivel național, vizând peste 3.700 de case de amanet și punctele lor de lucru, nu a trecut neobservată. De fapt, a venit ca un duș rece într-un domeniu care, de ani de zile, a funcționat aproape netulburat.
Conform comunicatului ANAF, analiza bazelor de date fiscale și financiare a scos la iveală situația clasică de tipul „firmă săracă, patron bogat” – pierderi raportate în acte, dar vacanțe exotice, mașini de lux și vile de milioane în viața reală.
„E bine că ANAF s-a pus pe treabă. Trebuia să o facă de mult.”, comentează omul de afaceri Cătălin Gherzan. „Piteștiul e, fără exagerare, orașul amanetelor. N-ai cum să nu te întrebi cum supraviețuiesc toate aceste puncte. E clar că acolo se învârt bani serioși și nu întotdeauna curați.”
„Sper ca aceste controale să fie doar începutul unei normalități”
Potrivit ANAF, inspectorii vor urmări dacă banii din amanet se întorc în economia reală sau rămân în zona gri, unde statul nu încasează nimic, dar averile cresc constant. Pentru un oraș ca Piteștiul, unde economia micilor afaceri coexistă cu afacerile de buzunar mare, acțiunea ANAF poate fi și un test de transparență.
„Să fim sinceri, nu toate amanetele sunt afaceri obișnuite. Unele sunt doar paravan pentru alte activități. Altele funcționează pe muchia legii, între credite mascate și recuperări făcute «pe încredere». Faptul că statul s-a uitat în sfârșit acolo e un semn bun. Dar important e să continue, nu să fie doar o campanie de imagine.”, spune omul de afaceri piteștean.
Datele adunate de Centrul Național de Informații Fiscale arată că în multe cazuri firmele sunt aproape inactive sau declară pierderi, în timp ce acționarii lor duc o viață de lux. O contradicție care, potrivit specialiștilor, indică fie evaziune, fie fluxuri de bani nedeclarate.
„E o situație pe care o vezi des. Oamenii care lucrează cinstit, plătesc taxe și duc greu nu înțeleg cum unii merg pe șosea cu SUV de 100.000 de euro, dar la fisc apar cu pierderi. De aici pornește și neîncrederea în sistem. Eu salut această acțiune, mai ales dacă va fi urmată de măsuri concrete.”, mai adaugă Cătălin Gherzan.
În ultimele luni, ANAF a început să folosească analize informatizate de risc pentru a corela datele financiare ale firmelor cu veniturile personale ale patronilor. E un pas important către un model modern de control fiscal, care pune accent pe prevenție și pe „conformarea voluntară”. Cu alte cuvinte, autoritățile încearcă să-i convingă pe contribuabili că e mai simplu să plătești corect decât să te prefaci că n-ai bani.
„E o idee bună și un început sănătos”, crede Gherzan. „Dar trebuie înțeles ceva: corectitudinea fiscală nu vine doar din frică, ci din respect. Când oamenii văd că toți joacă după aceleași reguli, sunt mai dispuși să le respecte. Când însă unii prosperă din haos, ceilalți își pierd încrederea. Sper ca aceste controale să fie doar începutul unei normalități. Nu trebuie să demonizăm toată piața, dar nici să ne prefacem că nu vedem. Dacă vrem un mediu de afaceri curat, trebuie să-l curățăm efectiv. Nu cu vorbe, ci cu acțiuni.”, a concluzionat Cătălin Gherzan.
Material realizat de Sofia Paul și Iulia Bădulescu.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
