Noul proiect de lege care vizează combaterea căsătoriilor timpurii a stârnit o serie de reacții publice contradictorii, mai ales din partea comunităților de etnie romă. Florin Manole, ministrul Muncii care a semnat proiectul de lege este, în egală măsură, și unul dintre liderii politici care și-au asumat deschis etnia romă căutând, cu atât mai mult, să găsească o formulă de echilibru între rigorile legii și tradițiile unor grupuri etnice.
Dezbaterile pornesc de la aceea că noul proiect legislativ ar urma să stabilească sancționarea căsătoriilor între minori, practică veche în interiorul comunităților de etnie romă. Inițiativa legislativă a fost susținută de toate formațiunile politice având drept scop prevenirea abuzurilor și protejarea copiilor de forme ascunse de violență.
„Am rupt trei logodne ale fetelor la stabor! Pentru noi este importantă fericirea copiilor!”
Prezent la întâlnirea cu ministrul Muncii a fost și regele Dan Stănescu de la Costești, alături de Mihai-Gheorghe Nedelcu – lider al romilor din Sibiu, precum și reprezentanți ai romilor din Târgu Jiu, Strehaia, Vâlcea și Drăgănești Olt sau reprezentanți ai romilor gabori.
Regele Dan Stănescu de la Costești a devenit unul dintre liderii comunității ale cărui poziții publice, de altfel mereu echilibrate, sunt luate în serios atunci când vine vorba despre proiecte legislative care vizează comunitatea romă. L-au însoțit la întâlnire și doamnele din familia sa, tocmai pentru a atrage atenția asupra importanței păstrării tradiției țiganilor căldărari. De altfel, întâlnirea a avut ca scop explicarea tradițiilor și susținerea acestora în fața autorităților de către liderii recunoscuți ai romilor din țara noastră.
Am dorit să atragem atenția asupra faptului că – deși acordăm foarte mare importanță tradițiilor – nici noi nu ne dorim altceva în afară de fericirea copiilor noștri. Vă spun asta ca tată care, pentru fetele sale, a rupt trei logodne la stabor! De ce? Pentru că atunci când s-au cunoscut mai bine nu s-au înțeles și fetele mi-au spus. Să nu vă închipuiți că logodna la romi presupune vreo altă apropiere decât o plimbare la Mall sau în parc, contexte în care, întotdeauna, fetele sunt însoțite de un membru al familiei. Este greșit înțeles faptul că logodna presupune și un act sexual. La noi, fetele sunt întotdeauna virgine la căsătorie.”, a declarat regele de la Costești.
„În comunitatea noastră fetele și băieții se duc la școală în proporție de 90%.”
Motivele invocate de comunitatea romă prezentă la dezbateri au inclus principii precum respectarea tradițiilor și a identității culturale, protecția minorilor (propunerile lor păstrează interdicția pentru căsătoriile sub 16 ani, dar permite logodna tradițională după 14 ani, în condiții de siguranță și fără conviețuire), evitarea abuzurilor asupra organizatorilor și a familiilor, protejarea patrimoniului tradițional și conformitate cu regulile constituționale care garantează dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase.
Faptul că noi logodim copiii conform tradițiilor noastre strămoșești nu înseamnă îi obligăm sau forțăm la o viață grea, iar logodna, așa cum am spus, nu presupune sex în tradiția noastră. Da, este adevărat că noi facem logodne la vârste mai mici, de la 13 – 14 ani până în 16-18 ani, dar asta presupune o etapă de cunoaștere a copiilor și a familiilor. După acest pas, fetele și băieții se cunosc, își cunosc viitorii socri, dar fetele se întorc acasă. Nu rămân peste noapte la băiat sau la familia băiatului până la căsătorie și – așa cum v-am spus – la noi, fetele, obligatoriu, se cunună virgine. De asemenea, în comunitatea noastră fetele și băieții se duc la școală în proporție de 90%. După logodnă, nimeni nu îi obligă să renunțe la școală dacă tinerii vor să aibă o educație. Logodna tradițională are rolul de a uni familiile simbolic, fără conviețuirea minorilor.”– a mai declarat regele de la Costești.
Amendamentele depuse vizează recunoașterea logodnei tradiționale
În acest sens, Dan Stănescu împreună cu ceilalți reprezentanți ai romilor au depus, după întâlnirea cu ministrul Muncii, o serie de amendamente la proiectul legislativ pus în dezbatere.
În urma consultărilor amănunțite desfășurate în comunitățile de romi din România, sub coordonarea Palatului Regal de Aramă – Costești, reprezentanții comunităților și liderii tradiționali au decis formularea acestor amendamente, în scopul armonizării tradițiilor rome cu legislația românească actuală.
Logodna tradițională are rolul de a uni simbolic familiile, fără a produce efecte juridice de căsătorie și fără a implica conviețuirea minorilor. Această tradiție are valoare culturală, religioasă și identitară, fiind practicată de sute de ani și transmisă din generație în generație.
Amendamentele depuse vizează recunoașterea logodnei tradiționale ca manifestare culturală și simbolică, fără efect juridic, desfășurată în condiții legale și morale în cadrul comunităților rrome.”, se arată în documentele depuse de regele Stănescu către autoritățile guvernamentale.
„Să spui în proiectul de lege că vei confisca salbele și aurul este o întoarcere la comunism!”
Conform proiectului de lege, în cazul în care romii și-ar căsători copiii la vârste mai mici de 18 ani, autoritățile ar urma să le confiște bunurile primite la petrecerile de logodnă, cele mai multe reprezentând bijuterii și piese din aur, conform tradițiilor rome.
În amendamentele depuse, reprezentanții comunității rome au susținut protejarea patrimoniului tradițional, confiscarea aurului și a salbelor moștenite peste generații fiind descrisă drept o formă de abuz și o nedreptate istorică:
Această prevedere, deși bine intenționată pentru prevenirea abuzurilor, aduce prejudicii grave patrimoniului cultural și tradițiilor etniei rome, punând în pericol o parte esențială din moștenirea spirituală și familială.”, se arată în documentele înaintate ministrului Muncii.
Conform amendamentului depus, articolul din proiectul de lege pregătit de autorități s-ar dori modificat în sensul următor:
„În cazul în care se constată efectuarea unei logodne între persoane care nu au împlinit vârsta de 14 ani, bunurile oferite, inclusiv salbele, bijuteriile și darurile de familie, nu pot fi supuse confiscării, dacă logodna are caracter cultural și tradițional, fără a implica acte de constrângere.
Logodna tradițională efectuată după împlinirea vârstei de 14 ani are rolul de cunoaștere reciprocă a tinerilor și a familiilor acestora, fără efect juridic asupra statutului civil al minorilor. Evenimentele de acest tip sunt protejate ca expresii ale identității culturale a minorităților naționale, conform art. 6 alin. (1) și (2) din Constituția României.”
Să spui în proiectul de lege că vei confisca salbele și aurul este o întoarcere la comunism!”, a declarat regele Stănescu.
***
Schimbările propuse prin amendamentele comunității rome prevăd:
» Permisiunea desfășurării logodnei tradiționale după împlinirea vârstei de 14 ani, fără efect juridic și fără conviețuire;
» Excluderea sancțiunilor pentru organizatori, artiști, lăutari sau participanți la evenimente culturale;
» Interzicerea confiscării salbelor și a bijuteriilor care reprezintă moșteniri de familie și simboluri tradiționale;
» Recunoașterea logodnei tradiționale ca manifestare culturală protejată de art. 6 alin. (1) și (2) din Constituția României.
În opinia comunității, adoptarea acestor amendamente vor consolida încrederea comunităților rome în instituțiile statului, vor proteja drepturile culturale și religioase garantate de Constituție, vor preveni conflictele sociale și neînțelegerile juridice între comunități și autorități, vor permite o armonizare între lege și tradiție, în spiritul respectului reciproc și al valorilor creștine.
Prezentul set de amendamente nu contravine principiilor de protecție a minorilor, ci le completează, oferind un echilibru între respectul față de tradiție și respectarea legii.
Ele reprezintă voința comună a comunităților rome din România, exprimată prin liderii locali, în urma consultărilor amănunțite desfășurate în teritoriu.”, se mai arată în documentul care a devenit mesaj oficial al comunității rome către Guvernul României.
Material realizat de Celestina Dobricescu.
Sursă foto: Ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Acord între sindicate și patronate: tichetele de masă cresc la 50 de lei
