Camera Deputaților a adoptat, în calitate de Cameră decizională, pachetul legislativ inițiat de deputatul Alina Gorghiu, care aduce modificări esențiale Legii nr. 217/2003 și Codului Penal pentru protecția victimelor violenței domestice. Noile prevederi includ prelungirea automată a ordinului de protecție provizoriu, posibilitatea ca instituțiile să depună cereri în numele victimelor și interzicerea retragerii plângerii penale, asigurând astfel o protecție mai puternică și continuă.
”Astăzi este un moment cu adevărat important pentru victimele violenței domestice, pentru societatea civilă și pentru toți cei care luptă, zi de zi, pentru protejarea lor.
Mă bucur enorm că inițiativa legislativă pe care am inițiat-o, elaborat-o, depus-o și susținut-o în Parlament devine astăzi lege, prin votul colegilor din Camera Deputaților. Este un pas decisiv pe care îl facem împreună pentru siguranța celor vulnerabili.
Îmi doresc ca promulgarea să aibă loc cât mai repede, astfel încât noile măsuri de protecție să intre în vigoare fără întârziere și să prevină tragedii chiar din primele luni de aplicare”, a punctat în deschiderea mesajului, deputatul liberal Alina Gorghiu.
”Legea aduce o serie de schimbări majore”
Camera Deputaților a adoptat, în calitate de Cameră decizională, pachetul legislativ de modificare a Legii nr. 217/2003 și a Codului Penal – un set de prevederi esențiale pentru protecția victimelor violenței domestice, în linie cu recomandările Avocatului Poporului din 2025 și corelat cu Legea 26/2024 privind ordinul de protecție, potrivit comunciatului primit.
Potrivit celor precizate de deputatul Alina Gorghiu legea introduce măsuri precum prelungirea automată a ordinului de protecție provizoriu, posibilitatea ca instituțiile să depună cereri în numele victimelor, evaluarea riscului de către instanță chiar fără raportul probațiunii și interzicerea retragerii plângerii penale, oferind un cadru legal coerent pentru prevenirea abuzurilor și asigurarea siguranței reale a celor vulnerabili.
”Legea aduce o serie de schimbări majore, fiecare răspunzând unor vulnerabilități reale constatate în practică:
1. Ordinul de protecție provizoriu se prelungește automat până la soluționarea cererii în primă instanță.
Până acum, ordinul provizoriu expira după 5 zile, lăsând victimele într-un gol de protecție periculos. Noua lege îl prelungește automat până la decizia primei instanțe, asigurând continuitatea protecției și eliminând intervalele în care agresorul putea reveni.
2. Mai multe instituții pot depune cererea de ordin de protecție în numele victimei.
Procurorul, autoritățile locale cu atribuții în protecția victimelor și furnizorii acreditați de servicii sociale pot depune direct cererea pentru ordinul de protecție. Această prevedere este vitală pentru victimele care nu pot sau nu îndrăznesc să solicite singure ajutor. Statul poate interveni din oficiu în situațiile de risc major.
3. Instanța este obligată să evalueze riscul chiar și în lipsa raportului serviciului de probațiune.
Judecătorul trebuie să facă propria analiză a riscului pe baza probelor existente. Se elimină astfel situațiile în care ordinele de protecție erau respinse pentru lipsa unor documente formale, deși riscul era evident.
4. Victima nu mai poate fi presată să renunțe la cererea de protecție atunci când aceasta a fost depusă de instituții.
Este abrogată prevederea care permitea victimei să renunțe la cererea depusă de procuror, autoritatea locală sau serviciile sociale. Măsura previne presiunile agresorului și întrerupe repetitivul ciclu violență–renunțare–reviolentare.
5. Plângerea penală NU mai poate fi retrasă în cazurile de violență domestică
Cea mai importantă schimbare: Retragerea plângerii pentru loviri sau alte violențe (art. 193 și 196 CP) nu mai produce efecte atunci când agresorul este membru de familie.
De ce?
• Pentru că în multe situații „renunțarea” este impusă prin presiune, intimidare sau dependență.
• Pentru că ani la rând, mii de dosare au fost închise imediat după retragerea plângerii, fără evaluarea reală a riscului.
• Pentru că sistemul rămânea „orb” la istoricul agresorului și repetitivitatea abuzului.
• Pentru că peste jumătate dintre plângerile pentru violență domestică sunt retrase, lăsând agresorii „curați în acte” și victimele fără protecție.
Noua lege obligă statul să investigheze fiecare caz și să evalueze riscul real, prevenind tragediile înainte de a fi prea târziu.
6. Completarea Codului Penal pentru un cadru legislativ coerent
Prin introducerea unui nou alineat în art. 158 CP, violența domestică este tratată clar ca o problemă de siguranță publică, nu un conflict privat.
Sper ca această lege să ofere protecția reală de care victimele au nevoie”, a mai punctat președinta PNL Argeș și a Comisiei special comune a Camerei Deputaților și Senatului ”România fără violență domestică”, deputatul Alina Gorghiu.
Sursă foto: Facebook Alina Gorghiu
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Alina Gorghiu: „Statul trebuie să fie mai prezent, mai coerent și mai capabil să protejeze vieți!”
