▼REPREZENTARE NAȚIONALĂ | DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI
Expertiza dobândită atât în mediul tehnic, cât și în cel administrativ îl recomandă pe Eduard Dima drept unul dintre profesioniștii tineri ai Argeșului, capabili să reprezinte, cu mândrie și cu rezultate, județul nostru la nivelul structurilor instituționale centrale, așa cum este Direcția Regională de Drumuri și Poduri, una dintre cele mai importante entități teritoriale din subordinea CNAIR.
Licențiat în inginerie industrială la Universitatea Pitești, beneficiind de o pregătire profesională consolidată prin experiență în teren, Eduard Dima și-a clădit, în ani, o bună reputație în domeniul infrastructurii rutiere, înțelegând că succesul în activitatea pe care a ales-o se măsoară, de fiecare dată, prin capacitatea concretă de a identifica la timp și de a soluționa problemele reale din teren. A devenit astfel un partener real și prezent pentru toate celelalte autorități implicate, un manager care știe să lucreze eficient în echipă și care nu fuge niciodată de muncă și de provocări.
- Cum interpretați „arta de a învinge” într-o funcție managerială?
Nu cred că „arta de a învinge” în administrație se traduce în impunerea autorității asupra celorlalți sau într-o abordare conflictuală. Mai degrabă, este vorba despre abilitatea de a converti rezistența în colaborare și de a menține coeziunea echipei în condiții de incertitudine. În context managerial, succesul se bazează pe găsirea unor soluții viabile, pe menținerea unei direcții strategice clare și pe capacitatea de a menține direcția când apar schimbări imprevizibile. Este, în esență, o formă de leadership adaptativ, unde „victoria” nu înseamnă înfrângerea celorlalți, ci depășirea limitărilor din sistem și atingerea progresului comun.
- Care este cea mai complexă situație pe care ați gestionat-o cu succes și la finalul căreia ați simțit că ați biruit cu adevărat provocările?
Când vine vorba de infrastructură rutieră, provocările fac deja parte din rutină. Toate proiectele majore de infrastructură rutieră sunt marcate de întârzieri semnificative, constrângeri bugetare și presiune publică accentuată. Soluționarea acestor crize presupune restructurarea proceselor decizionale, inițierea unui dialog autentic cu toate părțile implicate și o comunicare transparentă cu opinia publică. Prin aceste măsuri, nu doar că proiectele sunt readuse pe traiectoria corectă, dar este consolidată și încrederea echipei în sarcinile comune. Percep adevărata reușită ca fiind una colectivă, exprimată prin recâștigarea direcției și a sensului acolo unde s-ar părea că totul este compromis.
- Ce rol joacă mentalitatea de învingător în rezolvarea problemelor manageriale în sistemul public? Poate omul să înfrângă condiționalitățile sistemului?
Presupune perseverență, claritate și o înțelegere aprofundată a mecanismelor instituționale. Deși sistemul public este greoi, totuși nu este de neclintit. O persoană determinată, care respectă regulile, dar nu se lasă dominată de ele, poate produce schimbări reale. Învingătorul autentic este cel care reușește să dezvolte atunci când alții se simt blocați și o face fără să-și piardă integritatea. Condiționalitățile sistemului pot fi depășite nu prin confruntare directă, ci prin consecvență, exemplu personal și promovarea unei culturi organizaționale bazate pe responsabilitate și eficiență.
- Ce ați învățat despre reziliență din crizele recente (pandemie, alegeri anulate, criză bugetară)?
Am înțeles că reziliența nu este doar o trăsătură individuală, ci rezultatul unității și al solidarității echipelor. În astfel de momente, liderii sunt evaluați nu pentru răspunsuri perfecte, ci pentru capacitatea de a menține calmul, coerența și direcția. Pandemia a impus adoptarea flexibilității și valorificarea tehnologiei, crizele bugetare au impus prioritizarea riguroasă, iar instabilitatea politică a subliniat importanța asigurării continuității instituționale. Reziliența constă, în esență, în menținerea sensului și a scopului chiar și în condiții de maximă incertitudine.
- Ce sfat oferiți unui tânăr funcționar care vrea să „învingă” plafonarea?
L-aș sfătui să evite căutarea rezultatelor imediate sau a validării rapide. Succesul în administrație este rezultatul învățării continue, al curiozității intelectuale și al atașamentului față de misiunea publică. Depășirea plafonării înseamnă reinventare constantă: asumarea de noi proiecte, învățarea de la colegi și inițiativa acolo unde predomină rutina. Esențial este să nu se confunde stabilitatea cu stagnarea. Sistemul are nevoie de persoane care pun întrebări, propun soluții și cred că pot contribui la progresul instituțiilor în care lucrează.
***
Acest interviu face parte din ediția 2025 a catalogului „Cei mai puternici oameni din Argeș”.
Tema anului a fost „Arta de a învinge”, iar proiectul editorial realizat de publicația Ancheta reprezintă un reper pentru comunitatea argeșeană, reunind, de 20 de ani, personalități din toate domeniile fundamentale ale societății.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Luminița Ioana: Etica este busola care ne arată mereu drumul corect!
