Începutul de an este marcat de discuții tensionate, pe alocuri contradictorii, privind Acordul UE-Mercosur, aprobat recent de o majoritate calificată a statelor membre ale UE, inclusiv de România. Protestele fermierilor europeni, pozițiile divergente ale guvernelor naționale și lipsa unei abordări unitare la nivel intern ridică semne serioase de întrebare privind sustenabilitatea și echitatea acestui acord. În acest cadru, senatorul PSD de Argeș, Ovidiu Puiu, aduce în atenția publică o analiză amplă și critică asupra acordului. De asemenea, parlamentarul respinge acuzațiile de populism aduse PSD pentru readucerea subiectului în dezbaterea publică: „Cine acuză PSD că a adus subiectul pe agenda publică din populism ar trebui să adreseze, măcar retoric, următoarele întrebări: De ce vedem proteste masive ale fermierilor peste tot în Europa, inclusiv în România? De ce sunt mii de tractoare astăzi pe Champs-Élysées? De ce Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria au votat împotriva acordului, iar Belgia s-a abținut? De ce Polonia a anunțat că va ataca Acordul la Curtea Europeană de Justiție? Fără niciun dubiu, aici nu e vorba de populism, ci de temeri susținute de evidențe că Acordul UE-Mercosur are deopotrivă avantaje și dezavantaje.”, este de părere senatorul argeșean, Ovidiu Puiu.
Ce spune UE și care sunt argumentele susținătorilor Acordului?
La 25 de ani de la începerea negocierilor cu Mercosur (Piața Comună Sud-Americană, adică un bloc comercial sud-american care a fost înființat în 1991, după modelul Uniunii Europene, format din Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay), UE consideră că semnarea Acordului reprezintă un pas istoric pentru economia europeană, pentru că deschide accesul la o piață uriașă, de circa 300 de milioane de consumatori. În acest sens, senatorul PSD Ovidiu Puiu amintește argumentele oficiale ale UE: „Peste 90% dintre exporturi vor fi scutite de taxe vamale și se așteaptă ca accesul preferențial să conducă la economii anuale de peste 4 miliarde de euro, acces la licitații publice în țările Mercosur, diversificare a lanțurilor de aprovizionare cu materii prime critice și reducerea dependenței de alți furnizori globali. Se estimează că deschiderea accesului la noi piețe va genera peste 440 mii de locuri de muncă în UE, în sectoarele de export și va facilita accesul consumatorilor la o gamă mai largă de produse, la prețuri potențial mai mici.”
Care sunt argumentele opozanților Acordului?
Ovidiu Puiu explică sursa principalelor îngrijorări și motivele pentru care tensiunile au escaladat la nivel european: „De departe, cei mai vehemenți oponenți ai Acordului sunt fermierii europeni, țările cu sector agroalimentar puternic și organizațiile de mediu. Temerile sunt legate de concurența neloială a produselor din țările Mercosur, în condițiile unor costuri de producție inegale și a unor reglementări diferite. Este bine știut faptul că fermierii europeni suportă deja costuri foarte ridicate pentru conformarea la standardele sanitare și de mediu ale UE, pe care producătorii din Mercosur nu le au, ceea ce poate conduce la serioase dezechilibre de piață. În lipsa unor condiții de concurență echitabile, ne putem aștepta la importuri ieftine, de slabă calitate, la fragilizarea producătorilor locali, la pierderi sau chiar la falimente. Deși Acordul are anumite mecanisme de protecție, cote și limitări pentru produse agricole sensibile, acestea sunt insuficiente pentru a evita perturbările posibile.”, declară Ovidiu Puiu.
Care sunt implicațiile pentru România?
Deși ne aflăm în fața unei decizii cu implicații strategice și economice majore, autoritățile române abordează superficial problema și fracturat, după cum concluzionează Ovidiu Puiu. „În lipsa unui studiu de impact, a unui minim dialog instituțional și a unor dezbateri publice serioase, tema Acordului UE-Mercosur pare tratată neserios și superficial în România. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a pronunțat, spunând că sunt necesare clarificări privind instrumentele de protecție și mecanismele de salvgardare în sectorul agroalimentar. Ceilalți ce spun? Care e poziția Ministerului Economiei – principalul responsabil pentru politici comerciale? Are Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior o strategie pentru ce va urma? Și lista de întrebări poate continua, deși răspunsurile par ușor de anticipat.”
Ce urmează?
Senatorul PSD Ovidiu Puiu atrage atenția asupra responsabilității care revine României atât în faza votului din Parlamentul European, cât și în procesul de ratificare națională: „Acordul UE-Mercosur va fi votat în Parlamentul European și urmează să fie ratificat de parlamentele statelor membre. Îmi exprim speranța că toți europarlamentarii români vor vota în cunoștință de cauză, în interesul României. Vreau să cred totodată că acum, în ultimul ceas, va exista o mobilizare a instituțiilor cu rol în politica comercială, că se vor elabora rapid studii aprofundate de impact și se vor organiza consultări sectoriale și dezbateri publice.”
Parlamentarul PSD merge însă mai departe, fixând o linie roșie politică și economică: „Anunț de acum că nu voi susține un Acord în care costurile economice și sociale depășesc beneficiile așteptate și că voi cere să vedem Strategia de promovare a exporturilor din România. Și că voi susține ferm concurența echitabilă, regulile corecte de joc și competitivitatea sustenabilă!” Concluzia este una dură, dar deloc izolată în spațiul public: „Din păcate, încă o dată, provocările regionale și globale vin peste noi și, ca de obicei în ultimii 35 de ani, ne găsesc total nepregătiți!”, declară acesta, cu dezamăgire.
Material realizat de Sofia Paul.
Sursă foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
