Alarmant: 8 din 10 educatori spun că bullyingul există în grădinițele din România

• 85% dintre cadrele didactice din grădiniță declară că au întâlnit comportamente de bullying la grupele de copii cu care lucrează.
• 96% dintre cadrele didactice care lucrează cu programul Să fim prieteni – Fără bullying observă îmbunătățiri în bunăstarea emoțională a copiilor.
• 64% dintre specialiști constată o schimbare pozitivă în atitudinea părinților față de parteneriatul cu grădinița.

Bullyingul este prezent încă din grădiniță, iar cele mai frecvente forme sunt izolarea și excluderea de la jocuri, arată o cercetare națională realizată de Salvați Copiii România și Fundația OMV Petrom. Studiul evidențiază nevoia unor intervenții specializate în educația timpurie și demonstrează impactul pozitiv al programului „Să fim prieteni – Fără bullying” asupra copiilor, educatorilor și părinților.

Educația socioemoțională este recunoscută ca esențială pentru dezvoltarea copiilor de vârstă preșcolară de marea majoritate a actorilor educaționali (92% dintre educatori și 87% dintre părinți), însă aceștia consideră că sistemul preșcolar din România nu oferă un cadru suficient de coerent și susținut pentru implementarea acesteia. Cadrele didactice și părinții semnalează probleme recurente în grădinițe precum izolarea socială, extinderea comportamentelor de bullying dincolo de spațiul grădiniței și o responsabilitate difuză. Analiza de impact a programului „Să fim prieteni – Fără bullying”, implementat în peste 270 de grădinițe, arată că o intervenție structurată, bazată pe valori, aplicată coerent și consecvent la nivel de comunitate educațională, răspunde direct nevoilor identificate de specialiști și părinți.

Toți specialiștii care au beneficiat de formare și mentorat și au lucrat cu metodologia proiectului consideră că au dobândit instrumente utile pentru prevenirea bullyingului. În plus, 64% dintre ei și-au îmbunătățit semnificativ colaborarea cu părinții pentru prevenirea fenomenului de bullying. Crește cu 12% ponderea părinților care consideră că au o mai bună capacitate de a-l ajuta pe copil să își găsească locul și să fie acceptat de grup. Cele mai mari progrese ale copiilor, observate de cadrele didactice, apar la compasiunea manifestată de către copiii din grupă față de colegi (de la 89% la 96%), comportamentul de împăr­țire (de la 76% la 84%) și grija manifestată de copiii din grupă față de copiii mai mici (de la 86% la 91%).

Potrivit comunicatului primit de la Salvați Copiii România, aceste concluzii se regăsesc în cercetarea integrată „Educația socioemoțională la vârsta preșcolară. Diagnoză națională și analiza de impact a programului Să fim prieteni – Fără bullying”, document ce reunește două studii majore despre educația socioemoțională și fenomenul de bullying în grădinițele din România. Cele două studii sunt complementare și oferă o diagnoză națională a problematicii și a nevoilor din sistem și o evaluare a eficientei programului „Să fim prieteni – Fără Bullying” inițiat și implementat în peste 270 grădinițe din România de Organizația Salvați Copiii, cu sprijinul Fundației OMV Petrom.

Tendința de control asupra jocului

Potrivit cadrelor didactice, cele mai frecvente manifestări sunt tendința de control asupra jocului (42%), manifestările emoționale intense precum furia și frustrarea (34%) și agresiunea fizică (24%). Consecințele repetării acestor comportamente sunt resimțite mai ales sub forma izolării sociale, prin excluderea din jocuri sau refuzul participării la activități de grup.

După implementarea programului „Să fim prieteni – Fără bullying”, părinții au observat progrese semnificative în comportamentele copiilor: generozitatea a crescut de la 73,6% la 91%, curajul de a lua apărarea altui copil a ajuns la 93,1%, iar respectul față de ceilalți copii la 93,6%. Studiul arată și diferențe de percepție între părinți și cadrele didactice în privința valorilor prioritare în grădiniță: respectul este pe primul loc pentru ambele grupuri, însă empatia este mult mai des valorizată de educatori decât de părinți, în timp ce încrederea este prioritară mai ales pentru părinți.

Responsabilitatea pentru comportamentele de bullying este atribuită, în principal, părinților, dar majoritatea respondenților recunosc caracterul complex al fenomenului. Programul analizat demonstrează că intervențiile structurate, aplicate consecvent, îmbunătățesc bunăstarea emoțională a copiilor, relația grădiniță–familie și coeziunea comunității de părinți.

„Educația socioemoțională nu este un element secundar al educației timpurii, ci fundația pe care se construiesc relațiile, siguranța emoțională și incluziunea socială. Copiii de vârstă preșcolară vorbesc rar despre dificultățile de relaționare cu colegii, însă părinții și educatorii trebuie să fie atenți la semnale precum: retragerea din activitățile de grup, refuzul de a merge la grădiniță, somatizările frecvente, tăceri inexplicabile sau manifestări de furie aparent nejustificată.

Datele acestui studiu arată clar că intervențiile în educația timpurie, realizate cu consecvență și bazate pe dovezi științifice, pot preveni escaladarea comportamentelor violente, ba mai mult, creează punți de comunicare între părinți și educatori.”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Despre cercetare

Cercetarea integrată a fost realizată de Salvați Copiii pe baza datelor colectate și analizate inițial de Cult Market Research și corelează două studii complementare: „Diagnoza educației socioemoționale și a fenomenului de bullying în grădinițele din România” – își propune să ofere o imagine detaliată cu privire la abordarea educației socioemoționale în cadrul sistemului educațional la nivel preșcolar, iar cel de al doilea – „Studiu de evaluare a impactului programului Să fim prieteni – Fără bullying” își propune să identifice efectul metodologiei care introduce în cultura comunității educaționale valori adoptate de cadre didactice, copii și părinți, prin urmărirea unor rezultate măsurabile.

Ambele studii au folosit o abordare integrată care a combinat:

• componentă calitativă – focus grupuri cu cadre didactice și părinți pentru înțelegerea experienței directe; interviuri în profunzime cu experți din educație (inspectorate școlare, centre de resurse educaționale, autorități locale) pentru perspectiva sistemică.
• componentă cantitativă – Chestionare pe eșantioane reprezentative pentru cuantificarea fenomenelor la nivel național:
  • Pentru studiul de diagnoză: cercetare descriptivă extinsă pe eșantion reprezentativ național (687 cadre didactice, 784 părinți)
  • Pentru evaluarea impactului: Design experimental cu măsurări pre- și post-intervenție pentru izolarea efectelor datorate programului (80 cadre didactice, 171 părinți)
  • Complementar, Organizația Salvați Copiii a colectat independent 611 chestionare de la educatori (ante) și 404 (post), precum și 4.845 chestionare de la părinți (ante) și 2.148 (post). Acestea au fost folosite pentru validarea și completarea analizei.

Foto descriptiv. Sursă foto: Salvați Copiii Romania.

Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:

PITEȘTI: Reținut de polițiști după un gest șocant! A fost reclamat de o copilă de 15 ani