Peste 400.000 de lei vor veni în Argeș pentru montarea de garduri electrice împotriva urșilor. Finanțarea este alocată în urma unui proiect inițiat de Ministerul Mediului, care are ca scop instalarea a mii de kilometri de garduri electrice pentru protejarea gospodăriilor, a stânelor și a culturilor. Beneficiarii sunt 31 de argeșeni, ale căror cereri au fost aprobate. Unii dintre primari, dar și directorul Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu, sunt de părere că programul nu va rezolva, nici pe departe, problema atacurilor urșilor. Singura soluție ar fi, după părerea lor, mărirea cotei de recoltare.
Beneficiarii primesc maximum 15.000 de lei
În anul 2023, Ministerul Mediului a lansat „Programul privind protecția speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare, permise de lege, în vederea diminuării conflictelor și a reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice”, proiect care s-a finalizat abia peste 2 ani de la inițiere. Fiecare beneficiar, persoană fizică, va primi maximum 15.000 de lei. Finanțarea programului se realizează din veniturile fondului pentru mediu, iar implementarea proiectului se va face în termen de cel mult 24 de luni de la semnarea contractului de finanțare.
31 de dosare – aprobate în Argeș
Potrivit unui răspuns transmis de Agenția Fondului de Mediu săptămânalului „Ancheta”, din județul Argeș au accesat programul 46 de persoane fizice și 5 operatori economici. Dintre acestea au fost aprobate 31 de dosare, toate ale unor persoane fizice. Beneficiarii urmează să primească, în total, 414.878,53 lei. Decontările vor fi făcute după amplasarea gardurilor electrice, în baza documentelor privind cheltuielile. La nivel național au fost aprobate 1.635 de dosare. Gardurile instalate vor trebui să fie suficient de înalte (de obicei peste 1,2 – 1,5 metri), să aibă 4-5 fire conductoare (sârmă, fir electric sau bandă) dispuse la distanțe diferite (mai dese la bază). Acestea au rolul de a ține urșii la distanță fără a-i răni. Derularea proiectelor va fi urmărită de AFM.
Primarii din zona de Nord: măsura – „frecție la un picior de lemn”!
Gheorghe Stoican, primarul comunei Arefu, este de părere că aceste garduri nu vor rezolva nici pe departe problema urșilor.
Eu am fost și la Ministerul Mediului. Am discutat cu doamna ministru. Cine face la mine în comună gard? Sunt oameni bătrâni, la țară, nu are cine să-i ajute. Asta e frecție la un picior de lemn. Ursoaica trece prin garduri. Urșii umblă pe stradă. Lor ce le faci? Cum să pui garduri? Urșii s-au obișnuit, nu îi mai sperie nimic. Dacă aud muzică, ei vin la nuntă, pentru că știu că acolo găsesc mâncare. Să-i împuște, cum a fost până în 2016. Câștigau și oamenii, că vânătorii veneau și cumpărau fructe de la localnici, câștigau și străinii, că vânau, câștiga și statul, că aceste cote de recoltare aduceau bani”, ne-a declarat Gheorghe Stoican
Măsurile luate de Ministerul Mediului au ca scop protejarea animalelor, ignorând interesele oamenilor, spune, la rândul domniei-sale, primarul comunei Corbeni, unde atacurile urșilor au provocat multe pagube și au rănit oameni.
În zonele de extravilan și departe de localitate or fi eficiente, dar, dacă noi punem aceste garduri lângă gospodăriile oamenilor, unde sunt copii mici sau bătrâni care nu știu ce înseamnă un gard electric, ce efecte are asupra lor? Noi ne gândim doar la animale! Când am fost la minister, pe doamna ministru nu o interesa viața omului, a acelui italian care a murit. O interesa câte amenzi s-au dat și unde sunt «ursuleții». Trebuie să abordăm lucrurile către om și pentru om. Omul este cununa creației, nu ursul. Aceste garduri pot fi eficiente până la o anumită măsură.”, ne-a declarat Nicolae Dinică.
Cea mai eficientă măsură împotriva atacurilor urșilor ar fi vânătoarea, susține primarul Corbeniului.
Ar trebui echilibrată prin cea mai veche meserie din lume, vânătoarea. Echilibrată sistematic, sub supravegherea autorităților competente. Sunt foarte multe atacuri. Oamenii nici nu mai sună la 112. Dacă nu sună oamenii, din punctul de vedere al celor de la Minister nu a fost atac. Asta nu înseamnă că nu sunt atacuri și nu fac pagube. Cred că ar trebui să lase deoparte ambițiile și să lucrăm pentru oameni. Avem precedent, avem specialiști care ne-au învățat și spun că numai printr-o vânătoare sistematică și dirijată, potrivit legislației în vigoare, putem să scăpăm de acest număr sufocant. Ei coboară, pentru că nu mai au loc în habitatul lor. Și coboară unde? Unde este mâncare! Ca să nu mai spun că toate echipele de jandarmi, poliție, Gardă de Mediu, oamenii ăștia sunt blocați. În loc să-și facă treaba în comunitate, stau pe Transfăgărășan să păzească urșii.”, a mai spus Nicolae Dinică.
În Argeș, sunt de 4 ori mai mulți urși față de cât ar trebui să fie!
La ora actuală, în România, sunt aproximativ 12.000 de exemplare de urși, față de 4.000 cât ar trebui să fie, explică Armand Chiriloiu – directorul Direcției Silvice Argeș.
În Argeș, sunt peste 1.300 de urși, deși ar trebui să fie 279! Gestionarea speciei, cum se făcea până în 2016, este soluția. Cu cotă de intervenție, cum a fost și în ultimii doi ani. S-au stabilit, s-au repartizat cotele pe fonduri de vânătoare, acum așteptăm să apară legea, asta este problema!
Știm clar că noi am fost contestați din cauza faptului că nu ar fi existat efectivul pe care îl evaluam, de 7.000 de exemplare, cât era la nivelul anului 2016. ONG-urile au contestat evaluarea făcută de către specialiști și au spus că nu ar fi 7.000, că erau mai puțini și că noi umflăm efectivele ca să putem lua cotă de recoltă sau cotă de intervenție. Acum s-a constatat – printr-o analiză genetică a exemplarelor – că sunt peste 12.000, la nivel național! Nu mai poate nimeni să conteste treaba asta! Asta, în condițiile în care efectivul optim este de 4.000 de exemplare. Chiar și 4.000 ar fi mult, după părerea mea… În acest moment, la Direcția Silvică Argeș, unde sunt 6 fonduri de vânătoare, o populație optimă ar fi de 110 exemplare și avem o populație reală de 478 de exemplare. Pe întreg județul Argeș, optimul este de 279 de exemplare, iar populația reală este de peste 1.300 de exemplare de urși, adică de patru ori mai mare.”, a declarat Armand Chiriloiu pentru săptămânalul „Ancheta”.
Material realizat de Monica Sandu
Foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Controale la vizele de flotant! Ce riști dacă îți faci reședința fictivă
