Omul de afaceri piteștean Cătălin Gherzan critică dur modul în care au fost stabilite prioritățile bugetare pentru acest an, susținând că unele decizii ale Guvernului arată o ruptură între nevoile reale ale societății și modul în care sunt distribuite resursele publice.
Într-o reacție publică, Gherzan spune că dezbaterile prelungite privind bugetul nu au reușit să clarifice problemele majore ale economiei, iar rezultatul final arată o direcție discutabilă în ceea ce privește alocarea banilor publici.
„Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. După ce nu au reușit să definitiveze un buget național la finalul anului trecut, după ce au tot «dezbătut» pe el, au înțeles că cei de sus merită mai multă bogăție, iar cei de jos mai multă muncă”, a declarat omul de afaceri.
Acesta critică în special faptul că anumite domenii considerate esențiale pentru dezvoltarea societății ar fi fost afectate de reduceri sau de lipsa unor alocări consistente. „De ce au tăiat de la educație și sănătate, dar au suplimentat cu 40% administrația prezidențială, nu știm”, afirmă Gherzan.
Bugetul Administrației Prezidențiale, majorat semnificativ
Criticile vin în contextul în care bugetul Administrației Prezidențiale a fost majorat semnificativ în noua construcție bugetară. Potrivit datelor prezentate în spațiul public, instituția a primit o suplimentare importantă a fondurilor, care ar ajunge la o creștere de aproximativ 40% față de anul precedent.
Majorarea ar fi fost operată în urma recalculării cheltuielilor instituției, în contextul noilor responsabilități administrative și al creșterii costurilor de funcționare. Totuși, criticii acestei decizii spun că momentul ales pentru o asemenea creștere ridică semne de întrebare, mai ales într-un context economic în care Guvernul vorbește despre nevoia de austeritate și disciplină bugetară.
O parte din aceste sume ar urma să acopere cheltuieli logistice, de protocol și de funcționare ale instituției prezidențiale, dar și ajustări ale bugetelor interne ale administrației. Pentru Cătălin Gherzan însă simbolistica unei asemenea decizii este problematică. „Probabil ca să cumpere un covor roșu mai mare, să poată merge Nicușor cum vrea el și pe unde vrea el, dar să fie pe covor”, spune ironic omul de afaceri.
Nemulțumiri legate de prioritățile economice
Declarațiile sale reflectă o nemulțumire tot mai prezentă în mediul de afaceri, unde unii antreprenori spun că presiunea fiscală și incertitudinea economică rămân ridicate, în timp ce deciziile politice nu sunt întotdeauna percepute ca fiind orientate spre dezvoltarea economiei reale. În ultimii ani, reprezentanți ai mediului privat au atras atenția că investițiile în infrastructură, educație și sănătate ar trebui să rămână prioritare, mai ales în contextul în care România încearcă să recupereze decalajele față de alte state europene. În opinia lui Cătălin Gherzan, discuțiile despre responsabilitate fiscală ar trebui să fie însoțite de o analiză serioasă a modului în care sunt distribuiți banii publici. „Eu zic să răsturnăm barca”, a conchis acesta, sugerând că actuala direcție politică ar trebui regândită.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Foto descriptiv. Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
