• „Ancheta” vă prezintă culisele din documentele instanței

Un conflict izbucnit între doi medici din cadrul Spitalului de Pediatrie Pitești a ajuns în atenția instanțelor din Argeș care au stabilit sancțiuni penale și civile după o serie de incidente petrecute în perioada 2019–2020.

Doctorul Emil Popa a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru purtare abuzivă, după ce l-a agresat fizic pe colegul său, Florin-Viorel Trifan. Din postura de inculpat, Emil Popa a scăpat de două dintre acuzații cu ajutorul prescripției faptelor, dar a fost totuși condamnat pentru incidentul din 2019.

Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Pitești în mai 2024, la cinci ani după ce a avut loc primul conflict. Potrivit anchetei procurorilor, primul incident s-a petrecut la 10 iulie 2019, în camera destinată raportului de gardă, iar alte două episoade au avut loc în 2020, în zona blocului operator și în sala de tratamente. În toate situațiile, medicul acuzat și-ar fi agresat colegul, fie prin lovire, fie prin împingeri repetate.

L-a lovit cu pumnii în zona feței

În motivarea deciziei, Judecătoria Pitești descrie în detaliu circumstanțele conflictului și probele administrate.

» Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că –  în data de 10 iulie 2019, în jurul orei 08.00 – medicul Emil Popa din cadrul Spitalului de Pediatrie Pitești, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, l-a agresat fizic pe colegul Florin-Viorel Trifan în camera destinată raportului de gardă, lovindu-l cu pumnii în zona feței și provocându-i leziuni care au necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal.

Încadrat juridic ca purtare abuzivă, instanța a stabilit că incidentul s-a produs în prezența mai multor martori, colegi de secție. Conflictul a izbucnit după prezentarea raportului de gardă, în momentul în care șeful secției i-a spus doctorului Emil Popa că a luat decizia de a-i reduce cu o zi, din cele două existente, activitatea în ambulatoriu, fapt care a dus la escaladarea situației. În acest context tensionat, Emil Popa a reacționat violent și l-a lovit pe colegul său, provocându-i leziunile constatate medical.

» La câteva luni distanță, în data de 21 februarie 2020, în jurul orei 09:00, același medic, aflat de asemenea în timpul serviciului, a avut un nou conflict cu doctorul Trifan, în zona blocului operator. Conform anchetei, acesta l-ar fi împins pe colegul său în repetate rânduri în zona pieptului, provocându-i căderea și, implicit, suferințe fizice.

» Un al treilea incident a avut loc în 27 august 2020, tot în jurul orei 09:00, în sala de tratamente, unde medicul Emil Popa a împins din nou persoana vătămată, de această dată cu podul palmelor în piept, cauzându-i suferințe fizice.

A atacat după ce a fost înjurat de mamă!

La proces, medicul acuzat a cerut readministrarea probelor și a respins procedura simplificată. Acesta a invocat legitima apărare, susținând că el ar fi fost atacat primul:

„În ceea ce priveşte fapta din 10.07.2019, inculpatul a precizat faptul că, în ziua incidentului, a avut o discuţie cu persoana vătămată pe chestiuni administrative. La un moment dat, discuția a degenerat, iar acesta era într-o stare emoțională aparte, cauzată de decesul tatălui său, context în care, auzind că este înjurat de mamă de către persoana vătămată, i-a răspuns aproximativ în acelaşi ton, dar nu l-a înjurat. În atare situație, persoana vătămată a devenit violentă atât fizic, cât şi verbal, şi a încercat să îl lovească în zona genitală, iar acesta s-a ferit şi a primit o lovitură în zona coapsei drepte, pentru care deține certificat medico-legal de șase zile de îngrijiri medicale. În continuare, acesta a arătat faptul că, fiind atacat, s-a apărat şi a împins persoana vătămată, dar nu a lovit-o în față. A mai precizat faptul că au intervenit colegii care erau de faţă şi i-au separat”, se arată în motivarea hotărârii Judecătoriei Pitești.

Instanța a respins însă această apărare: „Analizând solicitarea inculpatului privind încetarea procesului penal, privind legitima apărare, constată că aceasta este neîntemeiată, pentru considerentele deja expuse, în sensul că nu este dovedită existența unui atac material, direct, imediat și injust din partea persoanei vătămate care să justifice o reacție defensivă. (…) Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată că nu sunt întrunite condițiile cumulative prevăzute de lege pentru a reține incidența legitimei apărări.”, scrie în documentul amintit.

„Recursul la violență fizică într-un mediu spitalicesc, în fața colegilor, constituie o abatere gravă”

Judecătorii au subliniat gravitatea faptelor, mai ales în contextul profesional medical:

„În speță, gravitatea rezultă din faptul că inculpatul nu era un simplu funcționar, ci un funcționar public, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Gravitatea faptei este amplificată de contextul profesional în care aceasta a fost săvârșită. Partea vătămată își exercita atribuțiile de conducere în momentul incidentului, iar reacția inculpatului reprezintă o contestare violentă a autorității funcției, realizată prin mijloace incompatibile cu orice normă de conduită profesională. Instanța reține că inculpatul, în calitate de medic, avea obligația respectării normelor de etică și deontologie medicală, care impun un comportament bazat pe respect, echilibru și autocontrol, inclusiv în situații conflictuale. Recursul la violență fizică într-un mediu spitalicesc, în fața colegilor, constituie o abatere gravă de la aceste standarde și afectează climatul profesional și relațiile de muncă. Instanța apreciază că persoana vătămată a suferit o atingere serioasă adusă demnității, onoarei și prestigiului profesional, cu atât mai mult, cu cât aceasta ocupa o funcție de conducere, iar incidentul a avut loc în mod public, în fața subordonaților și a colegilor. O astfel de situație este de natură să genereze nu doar o stare de umilință, ci și o diminuare a autorității profesionale și a credibilității în cadrul colectivului. Fapta inculpatului nu poate fi justificată de eventuale nemulțumiri legate de organizarea activității, acestea trebuind gestionate prin mijloace legale și instituționale, iar nu prin manifestări violente. Cu toate acestea, o serie de împrejurări obiective reprezintă circumstanțe favorabile inculpatului, care diminuează gravitatea faptei săvârșite. Loviturile au fost aplicate spontan, fără un plan prealabil, iar modalitatea de a acționa a fost una simplă. Circumstanțele personale ale inculpatului, din nou, sunt favorabile. Acesta se află la primul contact cu legea penală, fiind o persoană integrată social, care are un loc de muncă stabil, o sursă licită de venit și nu există indicii că ar mai fi încălcat deontologia profesională cu alte ocazii. În consecință, instanța constată că manifestarea violentă din data de 10.07.2019 reprezintă o conduită excepțională pentru inculpat, nu una caracterizantă. Acesta a reacționat impulsiv și nu există indicii reale că lovirea acestei persoane ar fi fost una din care să se deducă o lipsă de respect generalizată a inculpatului față de persoanele cu care interacționează prin intermediul funcției pe care o exercită”, au stabilit judecătorii.

Cât a cerut dr. Trifan daune și cât a primit!

Medicul agresat a solicitat 50.000 de lei daune morale, însă instanța a considerat suma exagerată și a redus-o semnificativ, la puțin peste 10% din valoarea pretinsă.

„În ceea ce privește prejudiciul moral suferit de partea civilă, instanța constată că acesta a fost creat în mod evident, partea civilă fiind obligată să aibă parte de o experiență umilitoare, situație de natură să genereze nu doar o stare de umilință, ci și o diminuare a autorității profesionale și a credibilității în cadrul colectivului. (…) Instanța reține că inculpatul a avut un comportament nepotrivit și nedemn, contrar celui pe care trebuie să îl aibă un medic. Pe de altă parte, instanța nu poate ignora împrejurarea că incidentul nu a avut un caracter unilateral, din probele administrate rezultând că și persoana vătămată a avut o conduită activă în escaladarea conflictului, constând în împingerea inculpatului și adresarea de expresii jignitoare în mod reciproc. (…) Este adevărat că nu se poate stabili un preț al suferinței, însă instanța apreciază că acel cuantum al daunelor morale de 50.000 de lei apare ca fiind excesiv, situație în care – pentru a evita îmbogățirea fără justă cauză – va limita cuantumul daunelor la suma de 6.000 lei pentru partea civilă, considerând că reprezintă un echivalent rezonabil al suferinței pricinuite”, concluzionează magistrații.

În final, Emil Popa a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare și obligat la plata a 6.000 de lei daune morale către colegul său, pentru una dintre fapte, în celelalte două intervenind prescripția faptei. Decizia Judecătoriei Pitești nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Material realizat de Monica Sandu.

Foto: ediția tipărită

Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro: