▼ Cei mai mulți bani merg în comunitățile de „neputincioși” din Mălureni (Păuleasca), Valea Mare și Cepari! ▼ O familie numeroasă poate să ajungă și la 3.000 de lei lunar.
În județul Argeș – dacă te uiți doar în acte – pentru mii de oameni, venitul minim de incluziune (bani dați de stat pentru „supraviețuire”) ar trebui să reprezinte sprijin social pentru a trece de la o zi la alta.
Conform acelorași documente oficiale, anual, către aceștia merg peste 11,5 milioane de euro. Mai exact, 7.637 de titulari încasează lunar de la Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială Argeș 5.020.445 lei, adică statul plătește aproximativ 970.000 de euro /lună numai în județul nostru!
Dincolo de statisticile oficiale și de dosarele care îi declară pe toți cei 7.637 de argeșeni ca fiind „săraci lipiți pământului”, apar totuși – în dulcele stil românesc – foarte multe situații surprinzătoare: unii beneficiari aleg să își încerce norocul la păcănele, în vreme ce alții devin samsari de mașini, iar câștigurile obținute ar trebui să îi lăse fără ajutorul primit. Între nevoia reală și tentația unui câștig fără muncă încurajat în mod istoric din raționamentele electorale, povestea ajutoarelor din Argeș arată cât de viciată este, încă, granița dintre nevoia de sprijin real și risipă.
Odată ce au obținut acest ajutor de incluziune, beneficiarii nu-l mai pot pierde, în teorie, decât dacă nu prestează orele de muncă în sprijinul comunității (ceea ce majoritatea nu fac), dacă achiziționează bunuri pe numele lor (ceea ce majoritatea nu fac), ori dacă se angajează și primesc un salariu mai mare decât acest venit (ceea ce majoritatea nici nu iau în calcul să facă).
Cei mai mulți beneficiari sunt din comunele Mălureni, Valea Mare Pravăț și Cepari, fiecare dintre acestea având peste 300 de oameni care primesc bani de la stat. La polul opus se află comunele Dâmbovicioara (2), Poienarii de Argeș (5), Albeștii de Muscel și Căteasca (9).
Paradoxal sau nu – în toate orașele din județ – unde numărul de locuitori este cu mult mai mare și nevoile ar trebui să fie implicit mai mari (dar unde oamenii sunt angajați), nu sunt mulți cei care trăiesc din asistența statului.
La Pitești, de exemplu, unde sunt peste 141.000 de locuitori, numărul beneficiarilor de venit minim de incluziune este mai mic de 100, respectiv 73. Puțini sunt și la Câmpulung (95), Curtea de Argeș (47), Mioveni (38), Ștefănești (46), Topoloveni (45) sau Costești (38).
În ce condiții se acordă venitul minim de incluziune
Procesul prin care se acordă ajutorul social presupune, în teorie, verificarea atentă a situației financiare și familiale a solicitantului. Sunt analizate date precum numărul membrilor familiei, existența copiilor, statutul profesional al părinților și tipul familiei.
„Primăriile primesc cererile oamenilor, verifică prin asistența socială dacă sunt eligibili, îi bagă în platforma digitală a Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială la VMI (venitul minim de incluziune), care este legată direct la baza de date a Finanțelor și a Evidenței Populației. Cei de la Evidență ne spun dacă are domiciliul în județul nostru, iar ANAF ne spune clar dacă este eligibil sau neeligibil ca venituri.
Primăria apoi trebuie să-i facă și o anchetă socială, să vadă dacă are alte bunuri, casă, mașină, să constate situația materială de la fața locului. Apoi, în funcție de anumite criterii, beneficiarul trebuie să facă un număr de ore în folosul comunității. Numărul de ore depinde de vârsta titularului, de numărul de membri ai familiei etc. VMI are două componente: cea de ajutor social, acordat persoanelor care nu au niciun venit sau loc de muncă și alocația de susținere a familiei cu copii, care se dă inclusiv salariaților, dar care au venituri mici. Ca obligație a celor care primesc acest ajutor, copiii trebuie să meargă la școală și să nu aibă absențe. Salariații sunt scutiți de la orele de muncă. Un titular poate să obțină ambele componente, în cazul celor care nu au serviciu, însă au un număr de copii ridicat și copiii frecventează școala, fără absențe.”, ne-a explicat Elena Grigorescu-Băcanu, director executiv al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Argeș.
Periodic, ar trebui făcute verificări ale beneficiarilor
O familie numeroasă poate să ajungă și la 3.000 de lei lunar. Banii îi primesc beneficiarii și sunt virați de AJPIS, pe card sau prin mandat poștal. Odată ce li s-a admis dosarul, suma este fixată și respectiva sumă vine lună de lună.
„Sumele se modifică numai dacă se fac indexări în funcție de indicele social de referință. Suma rămâne aceeași dacă familia își păstrează aceeași componență și se modifică dacă mai apare un copil sau moare cineva. Dosarul se face o singură dată. Se poate modifica prin încetare sau suspendare, dacă apar jocuri de noroc, dacă are venituri, dacă are mașini peste cele acceptate. Cei de la Primărie sunt obligați să facă o anchetă socială din șase în șase luni dacă au suspiciuni. Însă noi verificăm, pe venituri, la ANAF, jocuri de noroc, venituri din dobânzi. Apoi, verificăm la Înmatriculări Auto câte mașini au înregistrat pe numele lor sau al unui membru de familie în perioada respectivă. Mai verificăm dacă între timp unii ies la pensie și nu anunță veniturile din pensii!”, ne-a mai precizat directorul AJPIS Argeș.
Primarul Florian Bucălie: „Cine nu muncește nu primește!”
La Mălureni, numărul total de locuitori este de 4.825 de persoane, din care 357 primesc ajutor de la stat. Adică 7,4% din populația comunei.
Majoritatea beneficiarilor provin din comunitatea de romi din Păuleasca. Primarul Florian Bucălie spune că a impus reguli stricte beneficiarilor și susține că cei mai mulți sunt interesați în special de asigurarea medicală oferită prin acest sistem.
„La noi figurează atât de multe persoane, pentru că avem comunitatea de la Păuleasca, cu 1.000 de suflete. Avem 300 de familii acolo. Pentru banii de ajutor social, trebuie să facă zile de muncă în raport cu suma primită și numărul membrilor de familie. Dacă este unul singur trebuie să facă două zile de muncă, dacă sunt doi fac trei zile de muncă, dacă sunt trei fac patru zile de muncă… Eu îi am programați! Îi folosesc mai mult la Păuleasca, pentru că abia am reușit să le fac drum, să-l pietruiesc. Îi folosesc la absolut tot: la șanțuri, la pietruit, la curățenie, la tăiat de lemne pentru școli, absolut tot ce am de făcut cu ei fac! Care nu vine nu mai primește ajutorul.
Știți că ei au obiceiul ăla, «plec pe Vlașca», dar la ei Vlașca acum este prin Suedia. Cum pleacă, cum le tai ajutorul, că ei se pârăsc între ei. Cum s-a urcat în mașină să plece, cum te sună ceilalți și gata! Există invidia asta, mă sună pe mine, pe viceprimar, pe băieții care se ocupă de ei, se pârăsc mereu. Nu apucă să plece că m-a și sunat cineva. Le-am spus și noi că – dacă pleacă și câștigă acolo la cerșit sau la ce fac ei – să întrerupă ajutorul în țară. Pe fiecare lună avem câte 50-60 de ajutoare tăiate pe motiv că nu vin la muncă. Nu vine o lună, îi tai, iar luna viitoare când vine îl repui la plată. Ei vin de regulă pentru asigurarea de sănătate. Nu lipsesc mai mult de trei luni, pentru că – în cazul acesta – un an nu mai primesc ajutor. Au asigurare de sănătate, pentru asta se luptă ei. E adevărat, mulți joacă la păcănele, deși sunt săraci, vai mama lor!”, ne-a mai spus primarul comunei Mălureni.
Au câștigat la păcănele și au pierdut ajutorul social!
Faptul că – deși teoretic trăiesc la mila statului – unii sunt atât de iresponsabili, încât cheltuiesc puținul venit pe jocuri de noroc ne-a fost confirmat și de directorul AJPIS Argeș.
„Stau la jocuri de noroc și unii câștigă. Firmele declară câștigurile la ANAF la sfârșitul anului sau până la sfârșitul lunii martie. Noi (n.r. AJPIS) atunci aflăm, când e făcută declarația. Dacă figurează și cu doi lei câștig pe jocuri de noroc, noi facem debit. Au fost cazuri în care au câștigat și 70.000 de lei la păcănele. După ce sunt depistați cu venituri din câștiguri, mulți le neagă, dar cu toate acestea banii încasați la VMI trebuie dați înapoi. Împărțim toată suma câștigată la 12 luni și vedem dacă depășește pragul de venituri. Dacă depășește, se iau banii pentru tot anul, dacă nu depășește se face debit pe ultima lună din an. Se face decizie de debit și el trebuie să vină să aducă banii înapoi sau, dacă este în plată, se opresc banii pe luna curentă dacă se acoperă plata”, a precizat Elena Grigorescu.
Primarul Ionel Boncoi: „Nu s-a întâmplat niciodată, din numărul total de peste 300 de dosare, să vină toți la muncă”
Și comuna Valea Mare Pravăț se confruntă cu un număr mare de beneficiari ai venitului minim de incluziune. Din cei 4.011 locuitori, 322 sunt titulari ai acestui ajutor. 8% din totalul populației de aici.
Primarul comunei, Petre-Ionel Boncoi, ne-a spus că niciodată nu și-au îndeplinit obligațiile de muncă toți beneficiarii de ajutor.
„Noi îi punem la curățenie și pe albiile râurilor și ale pâraielor sau la deszăpezire când este cazul. Sunt anumite străduțe pe care nu se poate intra cu utilaje și ducem noi sacii cu mașinile, iar ei împrăștie nisip. Îi mai chemam la tăiat și crăpat de lemne pentru școli și primărie. Cine vine e pontat, cine nu, nu e pontat! Nu vin toți, am avut și luni când au lipsit jumătate și nu au primit ajutorul. Nu s-a întâmplat niciodată, din numărul total de peste 300 de dosare, să vină toți la muncă. Unii sunt plecați, alții nu vor să vină. La Valea Mare Pravăț cred că este cea mai mare comunitate de romi din tot județul Argeș, sunt undeva peste 1.500. Numărul de dosare nu a crescut sau a scăzut, s-a menținut de dinainte să fiu primar, când erau tot 300 și ceva. În fiecare lună, suspendăm ajutorul unora, iar pe alții care au început să vină îi reluăm la plată, de la caz la caz. Toată lumea trebuie să facă orele de muncă: și cei cu copii, și cei fără. Scutiți sunt cei de peste 65 de ani sau cei care depun la dosar certificat de handicap și nu sunt apți de muncă. E ca la serviciu: dacă te duci la muncă primești salariu, dacă nu, nu primești. Nu sunt sume modeste, de exemplu avem o familie de pocăiți, cum li se spune, cu 11 copii, care are undeva peste 3.000 de lei. Dar nu au venit la zilele de muncă și li s-a suspendat luna trecută.”, ne-a declarat Petre Boncoi.
Cumpără mașini pe numele vârstnicilor ca să păcălească statul
În urma verificărilor s-a mai constatat că unii declară că nu au venituri, dar cu toate acestea au vândut chiar și câte 5-6 mașini într-un an. Când au fost puși în fața dovezilor au încercat să se apere invocând diferite pretexte sau minciuni. În 2023, de când a fost funcțională platforma digitală VMI, cu ajutorul căreia se verifică în timp real, mulți dintre titulari nu au mai fost eligibili. Atunci au schimbat tactica: cumpără mașini, dar pe numele bătrânilor pensionari din familie pentru a evita pierderea ajutorului. În același timp, mulți dintre acești localnici au acumulat datorii la primării pentru taxe și impozite. Conform noilor reglementări, sumele restante pot fi recuperate prin poprire, iar mai mulți primari au solicitat AJPIS să rețină bani din ajutoarele sociale pentru acoperirea datoriilor. Există însă limite legale, astfel că instituția nu poate face rețineri din VMI pentru plata amenzilor contravenționale, iar mulți dintre asistații sociali au datorii la primării fix pentru taxe și impozite. Potrivit noilor reglementări legale, sumele restante pot fi poprite. Cum venitul minim de incluziune este singura sursă de bani a unor localnici, mulți primari din județ au cerut AJPIS să facă popriri din ajutorul social până la acoperirea restanțelor de plată. Sunt edili care au cerut AJPIS să facă popriri și pe amenzile beneficiarilor de VMI, fiind persoane cu zeci de amenzi rutiere neplătite. Instituția nu poate însă să dispună rețineri pentru amenzi din plățile alocate VMI.
Noua creșă din Pitești sau Ambulatoriul SJU a costat cât două luni de ajutoare
Ca o concluzie, în județul Argeș, sistemul venitului minim de incluziune reflectă o realitate socială complicată, aflată permanent între nevoia autentică de sprijin și dependența de ajutoarele statului. Aproximativ un milion de euro se cheltuie lunar pentru plata beneficiilor sociale, o sumă uriașă care, pe de o parte, salvează mii de familii de la sărăcie extremă, dar care, pe de altă parte, ridică întrebări serioase despre eficiența pe termen lung a acestui mecanism. În timp ce mulți beneficiari folosesc acești bani strict pentru supraviețuire, autoritățile se confruntă și cu situații absurde sau revoltătoare. Cu cei 11,5 milioane de euro anual județul Argeș ar putea finanța investiții importante în infrastructură și dezvoltare locală. Din astfel de sume s-ar putea moderniza școli și dispensare, s-ar putea asfalta drumuri comunale, s-ar extinde rețele de apă și canalizare etc. De exemplu, noua creșă Albina din Pitești, inaugurată în iunie 2025, a costat aproximativ 2,3 milioane de euro – adică două luni de ajutoare, iar noul Ambulatoriu de Specialitate al SJU Pitești, inaugurat în noiembrie 2025, a costat tot aproximativ 2,5 milioane de euro.
Material realizat de Monica Sandu
Foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
