Nu mai departe de aseară, un urs a ajuns în Pitești, pe strada Balotești, în apropierea zonei fostului sediu DNA (Detalii AICI). Autoritățile au emis un mesaj RO-Alert pentru informarea populației. Oamenii au fost sfătuiți să rămână în locuințe și să nu se apropie de animal.
urs. Foto (descriptiv) Replica-Info HD
Deschiderea circulației pe Transfăgărășan readuce în atenție una dintre cele mai controversate și mai vechi probleme ale Argeșului. Urșii au revenit pe marginea drumului, turiștii au revenit cu telefoanele pregătite pentru selfie-uri, iar autoritățile repetă aceleași avertismente de ani de zile. Diferența este că între timp numărul victimelor a crescut, urșii au devenit tot mai obișnuiți cu prezența oamenilor, iar aplicarea legii pare să fi rămas la stadiul de excepție. O singură amendă anul acesta, ceea ce înseamnă că autoritățile mai degrabă încurajează fenomenul!
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a redeschis săptămâna trecută circulația pe DN7C Transfăgărășan, între Piscul Negru și Bâlea Cascadă, sectorul spectaculos al șoselei alpine fiind accesibil între orele 07:00 și 21:00. Odată cu anunțul redeschiderii, CNAIR a transmis și avertismentul devenit deja obișnuit pentru cei care tranzitează zona: prezența constantă a urșilor în apropierea carosabilului.
Instituția le recomandă șoferilor să nu se apropie de animale, să nu le hrănească și să anunțe imediat autoritățile dacă observă situații periculoase. De altfel, reprezentanții CNAIR amintesc că hrănirea urșilor este interzisă și sancționată cu amenzi cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei.
„Hrănirea urșilor nu este doar o contravenție sancționată de lege, ci și un gest care le poate condamna viața. Un urs obișnuit să primească hrană de la oameni își pierde teama naturală și poate deveni agresiv, iar autoritățile pot dispune extragerea sau chiar împușcarea acestuia. Nu transformați un animal sălbatic într-o țintă, din teribilism”, au transmis reprezentanții CNAIR. Din păcate, exact acest lucru continuă să se întâmple pe Transfăgărășan.
Nouă victime în trei săptămâni
Avertismentele autorităților nu sunt deloc teoretice.
În ultimele trei săptămâni, nouă persoane, dintre care opt cetățeni străini, au fost victime ale incidentelor provocate de urși pe Transfăgărășan. Potrivit reprezentanților Ocolului Silvic Vidraru, în zona șoselei alpine sunt monitorizați aproximativ 23 de urși, inclusiv exemplare care au atacat oameni în trecut.
Cel mai recent caz grav a readus în atenție o întrebare pe care autoritățile o evită de ani de zile: câți dintre acești urși au ajuns să asocieze omul cu hrana și cât de mult contribuie comportamentul turiștilor la apariția unor astfel de tragedii?
Pentru cei care lucrează zi de zi pe munte, răspunsul este evident.
Ion Sănduloiu: „În momentul în care cineva oferă mâncare unui urs, animalul este condamnat la moarte!”
Fostul director al Salvamont Argeș, Ion Sănduloiu, este una dintre vocile care avertizează constant asupra consecințelor hrănirii animalelor sălbatice. Acesta spune că, în realitate, multe dintre tragediile care șochează opinia publică încep cu un gest aparent banal: o bucată de pâine aruncată pe geamul mașinii sau un turist care vrea o fotografie mai spectaculoasă pentru rețelele sociale.
„În momentul în care cineva oferă mâncare unui urs, animalul e condamnat la moarte. Și condamnarea la moarte a ursului poate să survină ca urmare a unui incident de genul ăsta. Adică ori e un atac fatal, ori un atac unde distruge o mână. Au tot fost în ultima perioadă”, a declarat acesta.
Explicația este simplă: ursul își pierde instinctul natural de evitare a omului și începe să asocieze prezența oamenilor cu hrana.
„Se va antropiza. Adică nu va mai avea frică de om. În momentul în care au oprit și au aruncat mâncarea unui animal sălbatic, ăla e condamnat la moarte pentru că va sta pe marginea drumului și va prinde din ce în ce mai mult curaj”, avertizează șeful Salvamont Argeș.
Sănduloiu spune că schimbarea de comportament este evidentă pentru oricine cunoaște muntele de mai mult timp.
„Atunci când am început să merg pe munte acum zeci de ani, ursul fugea de om”, afirmă acesta.
Astăzi, pe anumite sectoare ale Transfăgărășanului, situația pare exact invers.
Urșii nu cerșesc pentru că le este foame
Una dintre explicațiile frecvent invocate de turiști este că animalele coboară la drum, deoarece nu mai găsesc hrană în pădure. Specialiștii contrazic însă această teorie. Ursul brun este un omnivor perfect adaptat mediului său natural. Alimentația sa include fructe de pădure, rădăcini, insecte, ciuperci, ghindă, jir și animale mici. Studiile realizate în ultimii ani arată că habitatul natural al speciei nu s-a redus semnificativ și că oferta naturală de hrană rămâne suficientă.
De altfel, recensămintele genetice realizate în România indică o populație estimată între 7.536 și 8.093 de exemplare de urs brun, față de estimările de 5.900-6.500 de exemplare din 2016. Cu alte cuvinte, urșii de pe marginea Transfăgărășanului nu sunt acolo pentru că mor de foame. Sunt acolo pentru că au învățat că pot primi hrană mai ușor de la oameni decât din pădure.
Pâine, biscuiți, pufuleți, chipsuri, dulciuri și chiar păstrăvi cumpărați special pentru a fi aruncați urșilor sunt imagini care se repetă aproape zilnic în sezonul turistic.
Mii de încălcări ale legii și o singură amendă
Aici apare, probabil, cea mai mare contradicție a întregii povești. Deși rețelele sociale sunt pline de filmări și fotografii cu turiști care opresc pentru a hrăni animalele, anul acesta a fost aplicată o singură amendă, unui turist bulgar implicat într-un incident produs în urmă cu două săptămâni. Este greu de explicat cum, într-o zonă patrulată frecvent de jandarmi și monitorizată de personal silvic, pot exista sute sau chiar mii de încălcări vizibile ale legii și doar o singură sancțiune. Practic, în timp ce internetul abundă în dovezi video privind comportamente ilegale și periculoase, activitatea de sancționare pare aproape simbolică.
Ministrul Mediului: „Avem zilnic oameni care hrănesc și fac poze cu urșii!”
Nici Ministerul Mediului nu contestă amploarea fenomenului. Ministrul Diana Buzoianu recunoaște că hrănirea urșilor continuă în fiecare zi pe Transfăgărășan. „Avem zilnic, pe Transfăgărășan, oameni care hrănesc și fac poze cu urșii”, a declarat aceasta. Ministrul avertizează că, în lipsa unor măsuri ferme, problema se va perpetua.
„Dacă nu stopăm fenomenul hrănirii urșilor, următorii urși care vor primi mâncare vor fi din nou habituați”, a spus Diana Buzoianu.
Printre soluțiile analizate se numără instalarea unor sisteme CCTV pe Transfăgărășan, care să permită identificarea și sancționarea celor care încalcă legea. Deocamdată însă proiectul se află la stadiul de intenție.
Împușcarea urșilor nu rezolvă cauza problemei
În ultimii doi ani, în județul Argeș, au fost împușcați 55 de urși în cadrul măsurilor de prevenție. Cu toate acestea, fenomenul urșilor care cerșesc hrană pe marginea Transfăgărășanului continuă. Explicația este una simplă. Atâta timp cât turiștii continuă să ofere hrană animalelor, iar sancțiunile rămân excepții, vor exista mereu alte exemplare care vor învăța același comportament. Din acest motiv, numeroși specialiști susțin că problema nu poate fi rezolvată exclusiv prin extragerea sau relocarea urșilor, ci prin eliminarea cauzei care produce comportamentul deviat.
România cere la Bruxelles schimbarea statutului ursului brun
În paralel cu discuțiile privind sancționarea celor care hrănesc urșii și cu dezbaterile despre eficiența măsurilor de intervenție, autoritățile române încearcă să obțină și modificări la nivel european.
Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a anunțat că România va solicita Comisiei Europene schimbarea statutului ursului brun, argumentând că numărul incidentelor în care sunt implicați urșii a crescut semnificativ în ultimii ani și că autoritățile naționale au nevoie de instrumente mai flexibile pentru gestionarea situațiilor de risc.
Concret, România dorește ca ursul brun să fie mutat într-o altă categorie de protecție, care să permită statelor membre să intervină mai ușor atunci când siguranța oamenilor este pusă în pericol.
„Avem un precedent: cazul lupului, care, după ce a mâncat un ponei sau mai mulţi în Germania, a fost scos de pe lista de specii protejate. La noi, nu poneii sunt în pericol, ci oamenii. Au murit zeci de persoane. Din păcate, avem zeci de tragedii din cauza atacurilor de urs. Şi zilele trecute am avut situaţii de genul acesta, motiv pentru care trimit o scrisoare comisarului şi solicit includerea pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a unui punct prin care propunem acelaşi tratament în cazul ursului brun ca la lup: o flexibilizare sau o trecere a ursului brun într-o altă anexă unde să aibă un statut de protecţie ca specie, dar nu în toate statele membre, de exemplu. Pentru acest demers o să avem sprijinul mai multor state membre”, a declarat Tanczos Barna.
Potrivit vicepremierului, mai multe state membre și-au exprimat deja disponibilitatea de a susține inițiativa României, iar lista acestora urmează să fie definitivată în perioada următoare.
În același timp, autoritățile române așteaptă și o decizie a Curții Constituționale privind legea care prevede majorarea cotelor de intervenție și de recoltă pentru ursul brun.
O problemă despre urși sau despre oameni?
Simona Bucura-Oprescu: „Protejarea vieții omului trebuie să fie pe primul loc!”
Dezbaterea privind numărul urșilor și măsurile de intervenție rămâne deschisă. Deputatul Simona Bucura-Oprescu a prezentat recent date potrivit cărora în ultimii 20 de ani au avut loc aproximativ 300 de atacuri asupra oamenilor, soldate cu 26 de decese și 274 de răniți, iar după 2016 statul român a plătit despăgubiri de aproximativ 6,2 milioane de euro pentru pagube produse de urși. Sunt cifre care justifică îngrijorarea și necesitatea unor măsuri eficiente. La fel de adevărat este însă că multe dintre incidentele grave urmează același tipar descris de salvamontiști, silvicultori și specialiști în fauna sălbatică: un urs este obișnuit cu prezența oamenilor, își pierde teama naturală, revine constant în apropierea drumurilor și a localităților, iar conflictul devine doar o chestiune de timp.
,,În ultimii 20 de ani, în România s-au înregistrat aproximativ 300 de atacuri ale ursului brun asupra oamenilor care s-au soldat cu 26 de decese (dintre care 11 numai în ultimii 5 ani) și 274 de răniți (dintre care 158 în ultimii 5 ani). În aceeași perioadă au fost înregistrate 2.454 de apeluri la 112 privind atacuri sau prezența urșilor în localități. Din anul 2016 (după interzicerea vânătorii la urs brun), statul român a plătit despăgubiri de aproximativ 6,2 milioane euro pentru pagube. În județul Argeș, în 2025 au fost 227 de persoane păgubite (față de 119 în 2024), majoritatea atacurilor în gospodării provocate de urs, iar despăgubirile au depășit 600.000 lei. În 2026, doar în primele luni s-au înregistrat deja 42 de apeluri la 112 privind prezența urșilor, dintre care 17 s-au soldat cu pagube. De aceea am votat în plenul Camerei Deputaților pentru aprobarea PL-x nr. 545/2025 care prevede măsuri de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor asupra oamenilor și a gospodăriilor. Atacurile animalelor sălbatice în gospodării și chiar asupra oamenilor, înmulțirea necontrolată a urșilor și, nu în ultimă instanță, restrângerea arealului acestora fac ca urșii să fie din ce în ce mai prezenți în comunitățile umane și să provoace pagube și panică, reprezentând un pericol real la adresa vieții oamenilor. Actul normativ are prevederi mai clare și măsuri mai rapide pentru autorități, astfel încât intervențiile să poată fi făcute la timp, fără blocaje birocratice. Protejarea vieții omului trebuie să fie pe primul loc! Este nevoie de echilibru și responsabilitate. Protejăm fauna sălbatică, dar protejăm în primul rând viața oamenilor. Constituția ne obligă să punem siguranța cetățenilor pe primul loc!” a transmis deputata PSD Simona Bucura-Oprescu.
Așadar… Transfăgărășanul s-a redeschis și în această vară. Odată cu el s-a redeschis și un cerc vicios pe care toată lumea îl cunoaște: turiști care hrănesc urșii, autorități care avertizează, incidente care se repetă și animale care sfârșesc împușcate după ce au fost transformate, pas cu pas, în atracții turistice.
Iar dacă într-un an întreg bilanțul sancțiunilor rămâne la o singură amendă, întrebarea nu mai este dacă problema este cunoscută. Întrebarea este cât de mult își dorește statul român să o rezolve.
Foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
