Protejarea Pădurii Trivale – ciopârțită de viziunile diferite din Consiliul Local Pitești

de | 09.03.2022 14:14 | Administrație

Toată lumea spune că vrea binele Pădurii Trivale, doar că binele este văzut într-atât de diferit, încât dezbaterile despre viitorul său statut juridic s-au lăsat cu scântei. Partea cea mai proastă este că nu există informații clare și corecte de la care să se pornească o dezbatere eficientă, fiind contestate inclusiv datele care vin din zona specialiștilor. Încrederea în instituțiile statului este și ea la cote de avarii pe fondul faptului că mai mult de jumătate din pădurea piteștenilor a fost retrocedată, iar defrișările continuă, nestingherite, chiar și astăzi. În imaginea care însoțește acest material și care surprinde arealul Pădurii Trivale, tot ceea ce vedeți hașurat este PROPRIETATEA PRIVAȚILOR.

Toata padurea hasurata este padure retrocedata - Protejarea Pădurii Trivale - ciopârțită de viziunile diferite din Consiliul Local Pitești

 Vom încerca să vă prezentăm cât mai explicit întreaga problematică destul de complexă în ansamblul ei, iar dacă nu veți ajunge încă la nicio concluzie, vă înțelegem: și noi am experimentat același sentiment după ce am ascultat fiecare parte.

Pe scurt, principalele trei variante pe marginea cărora există divergențe sunt următoarele:

►Unu: Cele aproximativ 350 de hectare ale statului să fie declarate arie protejată, iar în cele aproximativ 7 hectare ale Primăriei Pitești să se facă pădure-parc.

►Doi: Pădurea-parc să fie mai mare de 7 hectare (chiar și până la 50 de hectare), iar restul… arie protejată.

►Trei: toate cele aproximativ 350 de hectare să fi declarate pădure-parc.

Armand Chiriloiu: „E absurd să faci o pădure arie protejată!”

Armand Chiriloiu - Protejarea Pădurii Trivale - ciopârțită de viziunile diferite din Consiliul Local Pitești

Am pornit demersul nostru de a înțelege cât mai bine situația de la specialist, considerând că Armand Chiriloiu, șeful Direcției Silvice Argeș, ar putea să ne explice cel mai bine cum stau lucrurile. Pentru început, am dorit să clarificăm din start ce înseamnă și ce presupun fiecare cele două concepte: „arie protejată” și „pădure-parc”.

„Aria protejată presupune două zone: o zonă strict protejată și o zonă-tampon. În zona de protecție specială nu se poate face niciun fel de intervenții, nici măcar să ai acces cu piciorul, nici măcar să mergi acolo să atingi o plantă. Asta înseamnă arie protejată. Aria protejată presupune niște studii care să prevadă ce specii trebuie să protejezi și ce trebuie să faci pentru a proteja aceste specii. Mai mult de-atât! În Pădurea Trivale a fost, de-a lungul anilor, o serie întreagă de fenomene meteo nefaste care au dus la doborârea unor arbori și a trebuit să intervenim să-i extragem. Gândiți-vă că, dacă acești arbori ar fi fost într-o arie protejată, ar fi fost pur și simplu interzis să-i luăm de acolo. Asta presupune aria protejată. În aria protejată există un consiliu format din mai mulți specialiști care stabilesc orice intervenție ce poate fi făcută. Acest consiliu științific nu se întrunește când vrea fiecare. Dacă mâine a căzut un copac, nu se întrunește poimâine consiliul. Sunt procedee birocratice foarte greoaie și poți să ajungi ca acest consiliu științific să nu-ți accepte să ridici arborele pentru că nu ar pune în pericol speciile pentru care s-a declarat arie protejată.”, ne-a explicat directorul Armand Chiriloiu.

Acesta a mai făcut încă o precizare extrem de importantă: „Terenul pe care se înființează o arie naturală protejată poate fi retrocedat.” La fel de important este și întrebarea… de ce să-ți dorești un teren într-o arie protejată cât timp nu poți face nimic cu el? „Nu știu.” – a venit răspunsul directorului Chiriloiu. Ceea ce știe sigur este că nu își dorește această variantă: „E absurd să faci pădure arie protejată! În primul rând că nu găsesc scopul. Cred că cei care își doresc asta nu stăpânesc fenomenul. Au identificat cea mai restrictivă formă pentru a salva pădurea.”

„Cel mai important: în pădurea-parc nu se pot face retrocedări!”

Să trecem la următorul concept, acela de pădure-parc. „Pădurea-parc presupune ca aceasta să fie preluată în administrarea Primăriei Pitești. Poți face în ea o serie de lucrări: alei de biciclete, bănci, construcții fără fundație până la 15 mp, toate cu materiale naturale. Asta ar presupune ca imediat ce primăria intră în proprietatea suprafeței să demareze lucrările. Cel mai important: în pădurea-parc nu se pot face retrocedări! Pădure-parc ar fi cea mai bună opțiune pentru Primăria Pitești. Această pădure este așa cum este, într-o formă foarte diversificată, datorită silvicultorilor. Ne-am implicat ani de zile în managementul acestei suprafețe de păduri. Noi avem un management durabil și sustenabil în toate pădurile Romsilva.”, ne-a mai declarat directorul Chiriloiu.

Potrivit acestuia, în nicio pădure pe care Romsilva o are în gestiune în Argeș nu s-ar fi defrișat și nici plantări nu se mai pot face,  pentru că… s-a plantat tot ce s-a putut planta, „până la ultimul metru pătrat”. Armand Chiriloiu mai spune că „nu trebuie să ne temem când se taie. Pădurea este o sursă regenerabilă care a fost tăiată de la începuturile omenirii până în prezent. Într-o pădure bătrână, lemnul nu mai poate fi folosit ca material de construcții și avem nevoie de material. Noi, tot ce scoatem din pădure plantăm și suprafața nu se diminuează cu un metru pătrat de la un an la altul.”

L-am întrebat pe domnul director ale cui sunt terenurile din pădurea Trivale în care se taie cu atâta febrilitate. Cu siguranță ale privaților și în nici un caz ale Direcției Silvice, ne-a răspuns acesta, arătând cu degetul către Garda Financiară care ar trebui să verifice natura tăierilor.

Cât despre retrocedări, domnia sa subliniază că, de când este director, nu s-a mai pierdut un metru din Pădurea Trivale, din contră, s-au câștigat procese.

padurea Trivale taieri - Protejarea Pădurii Trivale - ciopârțită de viziunile diferite din Consiliul Local Pitești

Consilierii liberali: Poți intra și cu mașina, și cu bicicleta într-o arie protejată. Nu mai poți tăia!

Am crezut că am plecat de la directorul Armand Chiriloiu cu o bază documentară suficientă pentru a înțelege mai bine punctele de vedere ale aleșilor noștri locali care, săptămâna trecută, au participat și la un fel de dezbatere pe această temă. Ne-am înșelat însă. Consilierii locali liberali susțin din tabăra opusă, cu alte argumente, faptul că explicațiile directorului Direcției Silvice nu sunt prezentate în întregime corect.

razvan Serbanoiu - Protejarea Pădurii Trivale - ciopârțită de viziunile diferite din Consiliul Local Pitești

„Se tem de statutul de arie protejată pentru că atunci nu vor mai avea voie să taie decât arborii care cad. Un stejar poate să ajungă și la 100 de milioane. Dacă declari arie protejată, așa rămâne pe veci, ne plimbăm prin ea și respirăm aer curat. Le-a explicat și deputatul Ionuț Moșteanu ce înseamnă arie protejată, ce se poate face cu acordul custodelui, că se poate intra și cu mașină, și cu bicicleta oricând, că poți face activități recreative. Faptul că nu poți să intri nici măcar la pas într-o astfel de pădure… astea-s povești! Ne-a mai spus Direcția Silvică cum că – dacă ne apucăm să facem arie protejată – durează ani de zile cu studiile. Nu e adevărat. Studiile sunt făcute, documentele sunt la Ministerul Mediului, au avizul Academiei Române. Și mâine am putea obține avizul prin hotărâre de guvern, dar mai trebuie ca Moșoaia să modifice o hotărâre în care s-a strecurat o eroare. Într-o lună avem arie protejată. Din moment ce începi cu un neadevăr, e clar că e ceva putred.”, declară Răzvan Șerbănoiu.

Și colegul său Sorin Apostoliceanu, cel care, în perioada în care a fost viceprimar, a inițiat o hotărâre prin care Pădurea Trivale să fie declarată arie protejată, spune același lucru.

„Cei de la Ocolul Silvic nu vor arie protejată, pentru că susțin că nu ar mai avea voie nimeni să intre, ceea ce nu este adevărat. Poiana narciselor de la Negrași este arie protejată, Peștera Dâmbovicioara este arie protejată. Poți intra și cu mașina! Doar că aria protejată nu va mai fi sub Direcția Silvică, ci va fi parte din Agenția Ariilor Protejate din România care chiar e condusă de o piteșteancă, doamna Adriana Croitoru. Se va pune un custode al ariei, cum e și în Deltă. Cu aprobarea custodelui poți face multe în urma unui studiu de impact asupra mediului. Am studiat legislația intens când eram viceprimar și am inițiat hotărârea. Când se dau informații pe piață că dacă e arie protejată nu mai intră nici musca, în momentul acela te poți gândi la orice fel de interese. Am văzut pe Facebook că se taie foarte mult din Pădurea Trivale, am văzut fotografii cu arbori foarte sănătoși. Nu cred că s-au tăiat în contul unor lucrări de întreținere. În momentul în care ai arie protejată, astfel de tăieri nu vor mai fi posibile. Se tem unii de retrocedări. Nu au de ce să se teamă. Cine să vrea pădure în arie protejată, unde nu poate face absolut nimic?! E absurd!”

sorin apostoliceanu - Protejarea Pădurii Trivale - ciopârțită de viziunile diferite din Consiliul Local Pitești

Povestea pleacă, explică fostul viceprimar, din 2011-2012, când s-au început demersurile cu declararea pădurii drept arie protejată, după ce fusese trunchiată de rechinii imobiliari. S-au făcut studii, s-a primit avizul Academiei Române, s-a dat hotărâre de Consiliu Local, aceasta a fost înaintată la minister pentru ca mai apoi să fie declarată arie protejată prin hotărâre de guvern, după care… liniște.

„Eu m-am sesizat în momentul în care deputatul Ionuț Moșteanu a depus niște interpelări la Ministerul Mediului și de acolo i s-a spus foarte clar că au făcut tot ce a ținut de ei, dar Primăria Pitești trebuie să modifice hotărârea de Consiliu Local pentru că – din suprafața care s-a identificat ca arie protejată – face parte și o bucată care ține de Moșoaia, iar Piteștiul nu poate decide în numele altei localități. Nu știam de acele adrese de la Ministerul Mediului care au rămas în sertarul primarului Cornel Ionică. Având copii după adresele către primărie, am inițiat o hotărâre prin care să facem modificările necesare. A fost votată de toată lumea. Anul trecut a mai fost nevoie de modificări tehnice pe care le-am trecut și pe acestea. Nu le-a trimis nimeni la minister. Între timp și Moșoaia a dat hotărâre pe partea ei de pădure. Am vorbit cu colega noastră Sorina Marin de la Mediu și mi-a intermediat o întâlnire cu cineva de la Biodiversitate de la minister. I-am dat documentele și mi-a promis că va pune lucrurile în mișcare. Și chiar le-a pus, pentru că la București lucrurile se apropie de final: există un proiect de hotărâre de guvern cu mai multe arii care vor fi declarate protejate, inclusiv Pădurea Trivale. Dintr-odată s-au precipitat lucrurile, iar ceea ce am decis și am votat împreună ca a fi bine nu mai e bine… Au discutat să anuleze hotărârea de Consiliu Local, am fost acuzat că i-am păcălit să facem această arie protejată ca să salvăm pădurea… Eu nu mai înțeleg nimic!”, ne-a declarat Sorin Apostoliceanu.

Ar fi prea costisitor să transformi totul în pădure-parc

Referitor la cel de al doilea concept, cel de pădure-parc, consilierii liberali și-ar dori ca doar suprafața deținută de Primăria Pitești – aproape 7 hectare – să fie declarată parc natural. Sau, în cel mai rău caz, maximum 50 de hectare, așa cum s-a avansat de către unii consilieri. În mod concret, acolo unde Direcția Silvică și conducerea administrativă văd o mare oportunitate, consilierii de dreapta văd inconveniente . Principalul argument în favoarea ideii de pădure-parc este că acolo nu se pot face retrocedări, problemă cât se poate de sensibilă. Care ar fi inconvenientul reclamat de liberali? Cheltuielile.

„Ni se spune că, dacă declarăm toată pădurea… pădure-parc, nu se mai retrocedează. Așa este. Dar nu ni se spune că, dacă în cinci ani nu ai făcut amenajarea și întreținerea pădurii-parc, aceasta este preluată din nou de Ocolul Silvic și devine pădure normală ca până acum și poate fi retrocedată oricând.”, a semnalizat tot Răzvan Șerbănoiu. Potrivit acestuia, costurile pentru amenajarea și întreținerea a 350 de hectare ar fi enorme, iar Primăria Pitești nu își poate permite așa ceva. Și 50 de hectare de pădure-parc i se par a fi un compromis, căci am vorbi de un teren cam cât cartierul Găvana.

padurea trivale harta - Protejarea Pădurii Trivale - ciopârțită de viziunile diferite din Consiliul Local Pitești

Dumitru Tudosoiu: „Eu aș vota cu ambele mâini să luăm toată pădurea să fie pădure-parc”

În zona consilierilor PSD, lucrurile se văd mult mai optimist în privința declarării Pădurii Trivale drept pădure-parc. Consilierul Dumitru Tudosoiu spune că ar mai trebui așteptat două-trei luni pentru a afla dacă Primăria Pitești și-ar permite să gestioneze cele peste 350 de hectare de pădure.

„Nu știm dacă Primăria poate sau nu poate să gestioneze o suprafață atât de mare, pentru că trebuie să îndeplinească niște condiții legale ca să devină, în practică, parc. Nu putem aprecia până nu studiem problema și până nu vin specialiștii cu o soluție tehnică însoțită, eventual, și de un deviz de costuri. Dacă ne raportăm la 350 de hectare, să marcăm granița lor cu niște alei pe care eventual să se alerge și să se meargă cu bicicleta și să amplasăm, din loc în loc, niște bănci, n-ar fi un cost foarte mare și nu cred că ar fi un capăt de țară. Dacă avem posibilitatea practică și financiară de a gestiona 350 de hectare, eu aș vota cu ambele mâini să luăm toată pădurea și să fie pădure-parc. Deocamdată, nu știm costurile: aleile, băncuțele, culoarele de trecere dintr-o parte în alta, iluminat public, spațiile de recreere, stropitori cu apă, întreținerea și regenerarea pădurii, asigurarea gospodăririi silvice. În 2-3 luni, am putea avea un studiu cu privire la ceea înseamnă gestionarea a 350 de ha și amenajarea lor ca parc și o să ajungem la niște costuri. Atunci vom judeca dacă ne permitem să alocăm atâția bani. Dacă totuși lucrurile nu vor fi așa roz, vom face pădure-parc doar pe suprafața pe care ne-o putem asuma și ne-o putem permite s-o întreținem.”, a declarat consilierul Dumitru Tudosoiu. 

 

„Pădurile-parc sunt un concept relativ nou, chiar și pe plan european. Ele se amenajează în apropierea orașelor, funcționând ca zone de agrement și recreere în natură. Intervențiile asupra lor sunt minime și au ca scop doar îmbunătățirea experienței celor care le vor frecventa, fără a deranja în vreun fel ecosistemul. Dimpotrivă, printr-un management integrat îmbunătățit, se urmărește conservarea biodiversității, în paralel cu creșterea calității vieții pentru locuitorii zonei metropolitane. Personal, mi-ar fi plăcut mai mult un parc amenajat ca cel de la Cluj, decât o pădure administrată de un custode care teoretic are dreptul de a-mi interzice accesul cu bicicleta în pădure sau dreptul de a percepe taxe pentru astfel de activități.”, este o altă opinie, în direcția conceptului de pădure-parc, cea exprimată de consilierul  PSD Bogdan Bălan.

Și primarul Cristian Gentea a avut o intervenție publică pe acest subiect. Din respectiva intervenție – dincolo de elemente ce țin de dezbaterile politice – reieșeau următoarele informații tehnice. Ca urmare a unor demersuri inițiate la Minsiterul Mediului de către viceprimarul USR Mihai Mihăilescu, răspunsul structurii guvernamentale a fost acela că  „SINGURA variantă sigură pentru a salva pădurea este transferul în proprietate publică a municipiului. Adică realizarea pădurii-parc.”, anunță primarul.

cristian gentea - Protejarea Pădurii Trivale - ciopârțită de viziunile diferite din Consiliul Local Pitești

Domnia sa a lansat asigurări conform cărora legislația în vigoare, respectiv legea 222/2018, coroborată cu decizia Curții Constituționale nr. 395, protejează pădurile-parc de eventuale interese meschine în sensul în care niciun Consiliu Local sau Consiliu Județean nu poate emite hotărâri prin care pădurile-parc pot trece în domeniul privat, dacă nu sunt retrocedate pe vechiul amplasament. Ori, susține Cristian Gentea, toate cele 20 de parcele (aproape 400 de ha) au aparținut și aparțin statului.

Departe de concluziile finale

Discuțiile purtate în spațiul public au fost numeroase, mai pătimașe sau mai așezate, antrenând sute de comentarii și puncte de vedere. Dând deoparte tot zgomotul de fond, așa cum spuneam și în debutul articolului, suntem în situația în care nu avem cum să ajungem la concluzii corecte cât timp nu avem date certe. Cine minte? Cine dezinformează? Care dintre variante este cea corectă? De ce adevărurile se spun doar până la jumătate? De ce toți subliniază doar partea de adevăr care le validează preferința și trec sub tăcere bilele negre? Soluție perfectă nu există, la fel cum teama că cineva are intenții ascunse, într-un oraș în care în ultimii 30 de ani s-au retrocedat peste 500 de hectare din pădurea piteștenilor, este validă. Fără o bornă capabilă să gestioneze toată această situație în mod constructiv, probabil că discuțiile vor naufragia, o vreme, în zona disputelor. Nu pentru mult timp, sperăm.

 

 

 

 

 

 

<span style="color: #333333;font-size: 14pt">Articol scris de </span><a href="https://anchetaonline.ro/autor/iulia-badulescu/" target="_self">Iulia Bădulescu</a>

Articol scris de Iulia Bădulescu

Jurnalist cu 21 de ani de experiență în presă, fiind specializată pe secțiunile de politică, administrație și pamflet, cu abilități editoriale complexe. Absolvent al Facultății de Jurnalism și Comunicare.

Articole asemănătoare: