„Bolile cardiovasculare au devenit în ultima jumătate de secol cel mai puternic flagel care afectează națiunile dezvoltate economic. De fapt, bolile de inimă, chiar dacă nu sunt transmisibile, reprezintă, în secolul nostru, o veritabilă epidemie.”, avertizează medicul cardiolog Adrian Tase, în capitolul „Cardiologia în secolul 21”, din cuprinsul cărții „Douăsprezece cuvinte de inimă bună”, pe care dr. Tase a lansat-o anul trecut.
„Ca și în cazul epidemiilor infecțioase, cum sunt diversele tipuri de gripă, bolile cardiovasculare nu numai că afectează fără avertizare o fracțiune semnificativă a populației, dar cauzează pe termen lung suferință și invaliditate la un număr chiar mai mare de pacienți. Având în vedere faptul că, la nivel global, bolile de inimă sunt responsabile de un cuantum de decese echivalent numeric cu populația țării noastre, deci net superior celui din COVID-19, putem încadra avalanșa de cazuri cardiologice din zilele noastre în termenii unei pandemii noninfecțioase.
În plus, dintre supraviețuitori, mulți rămân cu suferință cronică și incapacitate de muncă. Costurile acestor boli în termenii suferinței umane și ai resurselor materiale sunt aproape incalculabile.
Medicina a devenit o știință în permanentă schimbare, cu o dinamică deosebită în cazul cardiologiei
Din fericire, cercetarea medicală în acest domeniu avansează rapid. De circa un secol, cardiologia clinică prezintă conexiuni puternice cu fiziologia și farmacologia. Mai recent, au apărut și alte discipline conexe care oferă informații de mare importanță critică despre funcția și malfuncția cardiacă, cum sunt biologia moleculară, genetica, biofizica, biochimia, patologia experimentală, bioingineria etc.
Așadar, medicina a devenit o știință în permanentă schimbare, cu o dinamică deosebită în cazul cardiologiei. De aceea, este nevoie de un efort continuu pentru a ține pasul cu progresul actual.”, mai explică medicul cardiolog Adrian Tase.
Domnia-sa – interesat permanent de pacienții săi și de optimizarea vieții acestora – este o prezență constantă la congresele de profil din întreaga lume. Numai anul trecut a fost la două congrese de talie mondială, cel din Kobe, Japonia, și cel din Londra, Marea Britanie. „Pentru a facilita accesul la informații de specialitate de cea mai bună calitate și în timp real, au fost generate platforme de învățare, cum sunt congresele medicale interactive și «manualele vii».
Congresele oferă participanților noutățile științifice care schimbă practica medicală, la prima mână. Într-un spațiu agreabil, delegații circulă și participă la sesiunile științifice care îi interesează, având posibilitatea să intervină în discuție. Distanțele dintre săli sunt suficient de scurte pentru a putea ajunge în timp util la o prezentare sau la un tutorial «hands-on», dar și suficient de lungi pentru a permite acumularea unui număr semnificativ de pași, ceea ce înseamnă prevenție cardiacă.
O carte vie înseamnă un acces rapid și facil la informațiile-cheie. Fiecare capitol are o figură centrală care permite cititorului să surprindă instant esența problemei. Aceste cărți nu sunt voluminoase ca număr de pagini, dar conțin un număr mare de linkuri, fiecare specialist dând clic și alegând calea pe care să o parcurgă în lectură.”, povestește dr. Tase.
oto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
