După moartea Papei Francisc, primul papă al Americii, Vaticanul se pregătește de alegerea succesorului său. Conclavul cardinalilor, format din membri cu vârsta sub 80 de ani, se va reuni în Capela Sixtină pentru a decide următorul lider al Bisericii Catolice.
În timp ce favoriți precum cardinalul Parolin sunt în prim-plan, speculațiile privind numele viitorului papă continuă să fie subiect de interes global, într-o perioadă de tranziție și incertitudine pentru Biserica Catolică.
Papa Francisc, primul Papă al Americii, născut Jorge Mario Bergoglio pe 17 decembrie 1936, și decedat la 21 aprilie 2025 a fost ales Suveran Pontif la 13 martie 2013, la vârsta de 76 de ani, după retragerea din funcție a predecesorului său, Papa Benedict al XVI-lea.
Sursă foto: FB MArcel Ciolacu
Papa Francisc a încetat din viață la 88 de ani. Arhiepiscopul iezuit de Buenos Aires a fost o figură proeminentă pe întreg continentul deși ca pastor, iubit de eparhia sa, a călătorit mult cu metroul și cu autobuzul în cei 15 ani de slujire episcopală. Papa Francisc a fost ales Suveran Pontif la 13 martie 2013, devenind al 266-a papă.
Când se alege noul PAPĂ?
În următoarea perioadă cardinalii romano-catolici vor ţine un conclav pentru a-l alege pe cel de-al 267-lea pontif al Bisericii.
Conclavul se deschide tradiţional între a 15-a şi a 20-a zi de la moartea Papei, adică între data de 5 mai şi 10 mai. Potrivit celor de la stiripesurse.ro, cardinalul luxemburghez Jean-Claude Hollerich a estimat că acesta va începe „probabil” la 5 sau 6 mai. De altfel, în presa internațională s-a speculat faptul că data Conclavului ar putea fi anunţată astăzi, după o nouă reuniune pregătitoare a cardinalilor electori şi neelectori, a cincea ”Congregaţie Generală”.
Cine participă la CONCLAV?
Doar 135 dintre cei 252 de cardinali vor putea vota în următorul conclav, pentru că doar membrii Colegiului Cardinalilor care au sub 80 de ani au drept de vot, potrivit informațiilor apărute în presa centrală. Cu toate acestea, nu se ştie dacă toţi vor fi prezenţi. Votul este secret. Referitor la cardinalii care au 80 de ani sau peste, aceștia nu pot participa la conclav, dar pot participa la şedinţele zilnice cu uşile închise organizate înainte de alegeri (congregaţii generale), în cadrul cărora prelaţii superiori discută problemele cu care se confruntă Biserica.
Potrivit celor de la stirileprotv.ro, cardinalii electori provin din 71 de ţări. Italienii constituie cel mai mare bloc naţional, cu 17 cardinali, mai departe 10 sunt din Statele Unite şi 7 din Brazilia. Totodată, în total sunt 53 de cardinali electori din Europa, 23 din Asia, 18 din Africa, 17 din America de Sud, 16 din America de Nord, 4 din America Centrală şi 4 din Oceania.
Unde are loc CONCLAVUL?
Mai departe, procedural, după moartea sau retragerea din funcție a papei, un CONCLAV este organizat în Capela Sixtină de la Vatican, acolo unde cardinalii discută și votează pentru a decide cine va fi următorul lider al Bisericii Catolice. Astfel, cardinalii îşi desfăşoară alegerile sub frescele lui Michelangelo reprezentând Judecata de Apoi şi scene din Biblie, inclusiv panoul creaţiei cu degetele lui Dumnezeu şi Adam aproape atingându-se.
De asemenea, potrivit sursei citate, mulți cardinali participanţi dorm într-un hotel din Vatican, în spatele Bazilicii Sfântul Petru și le este interzis să comunice cu exteriorul, asta înseamnă fără telefoane, televiziune sau internet.
Sursă foto: wikipedia.org
Cum se alege noul PAPĂ?
Teoretic, orice persoană catolică de sex masculin poate fi aleasă în rol de papa, potrivit celor de la digi 24.ro. Ultima dată când un catolic care nu era un membru al Colegiului Cardinalilor a fost ales să conducă Vaticanul a fost în anul 1378.
Ce se discută în timpul adunării rămâne secret și tradiția spune că toți cardinalii ar trebui să se lase ghidați doar de Sfântul Duh atunci când aleg cu cine să voteze. Mai departe, cardinalii-electori scriu numele celui pe care îl preferă pe o bucată de hârtie, iar pentru alegerea noului papă este nevoie de obținerea unei majorități de minim două treimi. Cu excepţia primei zile, când se organizează 1 tur de scrutin, cardinalii organizează 2 sesiuni de vot pe zi până când un candidat obţine majoritatea de două treimi plus unu. Cardinalii îşi exprimă votul pe hârtii imprimate cu cuvintele latine „Eligo in Summum Pontificem” („Îl aleg ca Suveran Pontif”).
Ce semnifică fumul alb?
Buletinele de vot sunt arse după fiecare sesiune, iar fumul se ridică dintr-un coş deasupra Capelei Sixtine. Dacă fumul degajat este negru, cardinalii nu au ajuns la o decizie. Dacă fumul este alb, înseamnă că ei au reușit să aleagă un nou papă. Semnalele cu fum sunt aşteptate în jurul prânzului şi la ora locală 19:00 în fiecare zi de votare, dar acesta ar putea apărea mai devreme, dacă noul pontif este ales în primul tur de scrutin al uneia dintre sesiuni. De asemenea, clopotul mare al Bazilicii Sfântul Petru va bate ca un semn că a fost ales un nou papă.
Istoria CONCLAVULUI
În ceea ce privește cuvântul conclav acesta vine din latinescul cum clave (cu cheie) și datează din timpul alegerii prelungite a lui Celestin al IV-lea, în 1241.
Potrivit celor de la radioromaniacultural.ro, alegerea Papei Célestin al IV-lea în 1241 a fost una dintre cele mai tensionate din istoria Bisericii Catolice, reflectând luptele de putere dintre papalitate și Imperiul Romano-German.
Mai precis, după moartea Papei Grigore al IX-lea în august 1241, Biserica se afla într-o perioadă marcată de conflictul dintre susținătorii papalității (Guelphii) și cei ai împăratului Frederic al II-lea (Ghibelinii), iar Frederic al II-lea, aflat în conflict cu papa decedat, a încercat să influențeze alegerea noului pontiff și a blocat accesul unor cardinali ostili intereselor sale. Cardinalii rămași în Roma au fost închiși de autoritățile locale într-o mănăstire numită Septasolium pentru a grăbi procesul de alegere. Condițiile erau grele: lipsa igienei, căldura sufocantă și lipsa alimentelor adecvate.
Potrivit sursei citate, unul dintre ei, Robert Somercotes, a murit în timpul conclavului, existând suspiciuni de otrăvire. Cel mai lung conclave a avut loc în secolul al XIII-lea și a început în 1268, la Viterbo, în centrul Italiei. Abia în septembrie 1271 a fost ales Grigore al X-lea. A durat 2 ani, 9 luni şi 2 zile. De cealaltă parte, cel mai scurt conclav a avut loc în 1939, când Papa Pius al XII-lea a fost ales în mai puțin de 24 de ore. În ceea ce privește durata medie a ultimelor 10 conclavuri, aceasta a fost de 3 zile. În anul 2013, conclavul care l-a ales pe Francisc a durat doar 2 zile şi a implicat 5 tururi de scrutin.
Cine anunță alegerea unui nou PAPĂ?
Următorul pas, după alegerea papei, este acela ca un cardinal în vârstă, de la balconul Bazilicii Sfântul Petru, să anunţe în latină: ”Annuntio vobis gaudium magnum. Habemus Papam”, adică – ”Vă anunţ o mare bucurie. Avem un papă”. Acesta îl identifică pe noul papă după numele său, traducând prenumele în latină, apoi anunţă numele papal ales de noul lider al Bisericii.
Ulterior noul papă păşeşte în faţă pentru primul său discurs public şi pentru a da prima binecuvântare „Urbi et Orbi” („Către oraş şi lume”) în faţa mulţimii adunate în Piaţa Sfântul Petru. În zilele următoare noul papă va celebra o liturghie care marchează începutul pontificatului său.
Cele mai des alese nume papale
Potrivit sursei citate, numele papale cele mai des alese au fost: Ioan (23 de ori), Grigorie (16), Benedict (16), Clement (14), Inocenţiu (13), Leon (13) şi Pius (12). De aseemnea, Papa Francisc a fost primul care a ales acest nume, în onoarea Sfântului Francisc de Assisi.
Papa Francisc, ultimul papă?
Profeția Sfântului Malachia despre ultimul papa și sfârșitul perioadei papale, anticipând mari suferințe, conflicte și distrugerea Romei în anul 2027, conform predicțiilor enigmatice și interpretărilor recente încă ne dă fiori reci pe șira spinării. „Profetia Papilor” este o serie de 112 fraze în limba latină, descoperită în 1595 şi atribuită Sfântului Malachia.
Despre acest text se crede că descriu fiecare papă, începând cu Celestin al II-lea (1143) și terminând cu ultimul papă. Unii cercetători consideră că textul ar fi o falsificare din secolul al XVI-lea. De altfel, teoriile care sugerează că altcineva ar fi autorul celor 112 fraze despre viitorii papi se bazează pe modul foarte detaliat în care sunt descriși papii până în 1590. Una dintre variantele speculate se referă la faptul că aceste profeții au fost compilate de Alfonso Ceccarelli cu scopul de a influența pe cardinalii electori, participanți la Conclavul din 1590. Acestea trebuiau să îl favorizeze pe Cardinalul Simoncelli, născut la Orvieto (Urbs vetus).
Iată și preferații vehiculați
Au început să apară mai multe nume vehiculate cu privire la succesorul lui Papa Francisc, potrivit celor de la digi24.ro. Printre aceștia amintim:
Pietro Parolin (născut 17 ianuarie 1955, Schiavon, Veneto, Italia) secretarul de stat al Vaticanului, a fost numit cardinal de Papa Francisc acum 11 ani și este creditat cu cele mai mari șanse de a deveni următorul papă. Are vârsta de 70 de ani. De altfel, Parolin este considerat un cardinal moderat.
Fridolin Ambongo Besungu, președintele Simpozionului Conferințelor Episcopale din Africa și Madagascar, a fost primit, de către Papa Francisc, în Colegiul Cardinalilor în 2019. Cardinalul Besungu a intrat în atenția publicului când a respins declarația controversată a Papei Francisc prin care le permitea preoților catolici să binecuvânteze cuplurile necăsătorite și de același sex. La cei 65 de ani este unul dintre cei care câștigă teren pe diverse liste ca posibil succesor al Papei Francisc.
Willem Jacobus „Wim” Eijk, în vârstă de 71 de ani, un fost doctor, este unul dintre cei mai conservatori candidați ca succesor al Papei Francisc. Acesta a fost făcut cardinal de Papa Benedict al XVI-lea în 2012. Cardinalul Eijk a criticat reformele adoptate de Papa Francisc, inclusiv în privința recăsătoriei persoanelor divorțate.
Cardinalul Erdo a fost primit în rândul Colegiului Cardinalilor în 2003 de către Papa Ioan Paul al II-lea. În vârstă de 72 de ani, cardinalul Peter Erdo s-a opus, de exemplu, practicii de a permite catolicilor divorțați sau recăsătoriți să primească Sfânta Împărtășanie, din cauza convingerii sale în indisolubilitatea căsătoriei.
Luis Antonio Tagle, în vîrstă de 67 de ani, este al 7 filipinez care a devenit cardinal și ar fi primul papă din Asia, dacă va fi ales. Acesta a fost făcut cardinal de Papa Benedict al XVI-lea în 2012. Poreclit „Papa Francisc al Asiei” este considerat un adept al politicilor de stânga și a criticat poziția Bisericii Catolice față de persoanele din comunitatea LGBT și față de catolicii divorțați și recăsătoriți.
Raymond Leo Burke a devenit cardinal în 2010 la propunerea Papei Benedict al XVI-lea și este considerat drept reprezentantul suprem al conservatorilor din Colegiul Cardinalilor. Este un critic cunoscut al tendințelor liberale ale Papei Francisc. De altfel, acesta, ca și cardinalii Erdo din Ungaria și Eijk din Olanda, a criticat limbajul folosit de Papa Francisc în legătură cu cuplurile divorțate și recăsătorite, metodele de contracepție artificială, homosexualitatea și căsătoriile civile – un limbaj pe care l-a descris drept „inacceptabil”.
Mario Grech, actualul secretar general al Sinodului Episcopilor, este considerat a fi un posibil succesor al Papei Francisc. În vârstă de 68 de ani, acesta este una dintre figurile importante care încearcă să se apropie de comunitățile LGBT+ și să reconsidere doctrina în privința unor probleme complexe. Grech a a fost făcut cardinal în 2020 de Papa Francisc.
Matteo Zuppi, în vârstă de 69 de ani, un alt nume vehiculat este și președintele Conferinței Episcopale Italiene și a devenit cardinal în 2019. Acesta s-a născut la Roma și a ocupat funcția de arhiepiscop al Bolognei, fiind unul dintre preferații Papei Francisc, care i-a cerut în 2023 să meargă într-o misiune de pace în Ucraina, unde s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski. De asemenea, tot în 2023 Zuppi s-a văzut și cu președintele american de atunci, Joe Biden.
Cardinalul Jean-Marc Aveline – Arhiepiscopul de Marsilia, în vârstă de 66 de ani, provine din fosta colonie franceză Algeria, însă și-a petrecut cea mai mare parte a vieții la Marsilia. Acesta a fost portretizat frecvent în presa franceză ca fiind prelatul favorit al Papei Francisc, fiind considerat cel mai „bergoglian” (în referire la numele de familie al Papei Francisc, Bergoglio) dintre episcopii Franței.
Cardinalul Peter Turkson, prelatul ghanez, în vârstă de 76 de ani, ar fi primul papă african de la Papa Gelasius I din secolul al V-lea. De altfel, cardinalul Turkson a fost un candidat și în 2013. A fost una dintre vocile principale împotriva utilizării prezervativelor în contextul pandemiei de SIDA din Africa. De asemenea, a susținut o viziune mai strictă asupra homosexualității.
Cardinalul Robert Sarah este din Guineea și are 79 de ani. Cardinalul Sarah este descries ca un tradiționalist și conservator, sugerând că unele dintre reformele aduse de Conciliul Vatican II pentru modernizarea Bisericii în anii ’60 nu sunt obligatorii. Este un critic fervent al comunității LGBT+ și s-a opus tentativelor de recunoaștere a homosexualității în diverse țări africane. Unul dintre punctele sale forte este înțelegerea profundă și respectul față de Islam, provenind dintr-o țară unde populația este împărțită între cele două religii.
Cardinalul Angelo Scola, fostul Arhiepiscop de Milano, la 83 de ani, ar putea deveni cel mai vârstnic papă ales de la Clement al X-lea în 1670. Alegerea acestuia ar putea veni pe un fond de stabilitate, oferind Bisericii timp de reflecție pentru a decide în ce direcție să meargă pe viitor.
Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, Patriarhul Ierusalimului are 60 de ani. Este considerat și un important cercetător biblic.
Cardinalul Marc Ouellet – Cardinalul canadian din Quebec, la cei 80 de ani, vorbește fluent 7 limbi.
Cardinalul Vincent Nichols, în vârstă de 79 de ani, el conduce Biserica Catolică din Anglia și Țara Galilor din 2009. Cardinalul Nichols este considerat un candidat moderat și echilibrat. Ar putea fi primul papă britanic de la Adrian al IV-lea în 1154. Cardinalul Kevin Farrell, un american de origine irlandeză are 77 de ani. Acesta îndeplinește rolul de șef administrativ temporar al Bisericii, în calitate de Camerlengo al Sfintei Biserici Romane.
Foto descriptiv. Sursă foto: screenshot vatican.va, wikipedia.org și FB Marcel Ciolacu
Ciiți, de asemnea, pe anchetaonline.ro:
148 de misiuni pentru pompierii argeșeni în perioada 25-28 aprilie
