▼ Pedepsele vor fi individualizate ținându-se cont de istoricul de abuz
România se află într-un moment legislativ de cotitură în ceea ce privește combaterea violenței de gen, anunță deputatul PNL Alina Gorghiu. Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului, adoptat recent în Comisia juridică din Senat și în Comisia specială pentru combaterea violenței domestice și a violenței de gen marchează o schimbare profundă de abordare: de la tratarea crimelor asupra femeilor ca „drame familiale”, la recunoașterea lor ca probleme de siguranță publică și responsabilitate directă a statului.
Președinta PNL Argeș are un rol central în acest demers, ca inițiator și susținător activ al proiectului, dar și ca președinte al Comisiei interparlamentare menționată anterior. Mesajul transmis public de Alina Gorghiu este explicit: „viața femeilor contează, copiii rămași în urmă contează, iar statul trebuie să fie de partea lor”.
„Viața femeilor contează. Copiii rămași în urmă contează.”
Pentru prima dată în legislația românească, femicidul este definit distinct, ca formă extremă de violență bazată pe gen, comisă în contexte marcate de control, abuz, amenințări și violență repetată. Această definire nu este una simbolică, ci va avea consecințe directe în plan penal, procedural și statistic, obligând autoritățile să trateze aceste cazuri ca fenomene sistemice, nu excepții tragice.
Datele invocate în dezbaterile parlamentare arată dimensiunea problemei: aproape 60 de femei au fost ucise în România în 2025, majoritatea de parteneri sau foști parteneri, după episoade repetate de violență și ordine de protecție încălcate.
„Reglementarea femicidului înseamnă că protecția femeilor în România intră într-o nouă eră.
Este un pas important. Un pas greu. Dar necesar. Conform datelor oficiale disponibile pentru anul 2025, aproape 60 de femei au fost ucise în România, cele mai multe în contexte de violență domestică. Nu dintr-odată. Ci după amenințări, loviri, frică, ordine de protecție încălcate și lipsă de reacție. Această lege spune clar un lucru: femicidul nu mai este o „dramă de familie”. Este o problemă de siguranță publică și o responsabilitate a statului. Viața femeilor contează. Copiii rămași în urmă contează. Statul trebuie să fie de partea lor! ”, a subliniat, săptămâna trecută, deputata PNL într-un mesaj public.
Copiii – recunoscuți ca victime directe ale femicidului
Unul dintre cele mai importante capitole ale proiectului de lege este cel privind protecția copiilor rămași în urma femicidului, o categorie ignorată până acum de legislația românească. Noua reglementare recunoaște explicit acești copii ca victime directe, nu colaterale, ale violenței de gen.
În practică, acest lucru înseamnă: » acces imediat la măsuri de protecție socială și psihologică; » consiliere specializată pe termen lung; » prioritizarea în sistemele de asistență socială, educațională și medicală; » recunoașterea traumei complexe generate de pierderea violentă a mamei, adesea în propriul cămin.
Pedepse mai dure și răspundere extinsă a agresorilor
Legea introduce, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor penale pentru faptele de violență de gen și pentru infracțiunile care preced femicidul. Amenințările, lovirile, încălcarea ordinelor de protecție și hărțuirea repetată sunt tratate ca semnale de risc major, nu ca fapte minore.
În noua abordare legislativă, femicidul nu mai este un act izolat, ci rezultatul unui lanț de violențe tolerat sau insuficient sancționat. Astfel, judecătorii și procurorii vor avea instrumente mai ferme pentru agravarea pedepselor în cazul violenței motivate de gen, individualizarea pedepsei ținând cont de istoricul de abuz, intervenția timpurie înainte ca violența să escaladeze.
Au colaborat ONG-uri, magistrați, experți și parlamentari din mai multe partide
Un element esențial al acestui proiect este faptul că a fost elaborat în colaborare cu ONG-uri, magistrați, experți în violență domestică și parlamentari din mai multe partide, dincolo de diferențele politice. Comisia specială condusă de Alina Gorghiu a funcționat ca un spațiu de expertiză și consens, concentrat pe soluții concrete și aplicabile.
Adoptarea raportului favorabil în comisii deschide calea pentru votul în plenul Senatului, un pas decisiv înainte de transformarea proiectului în lege.
„Îmi doresc adoptarea rapidă a acestei legi în plenul Senatului, pentru ca România să protejeze femeile la timp, nu după tragedii. În același timp, este important să aflăm public de ce Ministerul Justiției nu a transmis până în prezent Guvernului punctul de vedere necesar pentru a fi înaintat Parlamentului privind proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced. După aproape 60 de cazuri de femicid într-un singur an, tăcerea instituțională nu mai este o opțiune. Femicidul nu este un accident. Este rezultatul unor decizii greșite.”, a mai transmis Alina Gorghiu.
Material realizat de redacția Ancheta.
Foto descriptiv. Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Iată noua componență a Biroului Permanent. Mihai Coteț, în conducerea Senatului României
