La 1 martie, celebrăm sărbătoarea Mărţişorului, ziua în care primim sau dăruim un obiect format dintr-un şnur alb şi roşu, ce simbolizează renaşterea naturii și despre care se crede că aduce fericire și noroc. O colecție impresionantă de mărțișoare din perioada 1950 – 1990 puteți vedea până pe data de 8 martie în expoziția Muzeului Jucăriilor de la Muzeul Național de Istorie a României.
Mărţişoarele sunt făcute dintr-un şnur împletit roşu cu alb, cu care se leagă simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar. De-a lungul timpului obiectul care atârnă de șnurul alb și roșu s-a diversificat (semne zodiacale, inițiale ale numelui, animale, flori, diferite aranjamente). De asemenea, potrivit unor informaţii etnografice, cele două fire răsucite ar fi semnificat iarna şi vara, iar de ele se agăţa o monedă de aur, argint sau din alt metal. În vechime se pare că şnurul se împletea din lână albă şi neagră, dar nu i se adăugau monede sau alte obiecte. În unele accepţiuni, şnurul mărţişorului, reprezenta funia anului, care aduna săptămânile şi lunile în anotimpurile iarnă şi vară. Acest şnur era făcut cadou la în ziua Dochiei, de 1 martie, început de An Agrar. În timpul dacilor, mărţişoarele erau pietricele albe şi rosii, înşirate pe o aţă. Culoarea roşie semnifica focul, sângele şi soarele şi era atribuită femeii – deci vieţii. Albul, semnificând albul norilor şi limpezimea apelor, care era asociat cu înţelepciunea masculină. Astfel, șnurul mărţişorului te ducea cu gândul la împletirea inseparabilă a celor două semnificații feminine şi masculine.
Mărțișorul – obicei românesc
Potrivit unor tradiții, fetele purtau mărțișorul timp de 12 zile la gât, după care-l prindeau în păr şi-l ţineau astfel până la sosirea berzelor sau până ce înflorea primul pom. Atunci, cu şnurul legau creanga pomului, iar cu banul respectiv îşi cumpărau caş, pentru ca tot anul sa le fie faţa frumoasă şi albă. Sunt unele zone ale țării, de exemplu, în Bucovina, unde pe 1 martie, bărbaţii primesc mărțișoare de la doamne şi domnişoare.
Prima zi a primaverii a fost sărbătorită înca de acum 8.000 de ani, conform unor descoperiri arheologice. Obiceiul dăruirii mărţişorului este moştenit de la daci şi romani şi îşi are originea în credinţele şi practicile agrare. După vechiul calendar roman, 1 martie era prima zi din an, în care se celebra Matronalia. În această zi aveau loc serbările lui Marte – zeul forţelor naturii, al primăverii şi agriculturii, ocrotitor al câmpului şi turmelor. La vechii traci, aceleaşi atribute le avea zeul Marsyas Silen, inventatorul fluierului, iar acestui zeu îi erau închinate sărbătorile primăverii. Mărţişorul este un obicei specific românesc.
Cei de la Muzeul Național de Istorie a României anunță că ”între 1 și 8 martie puteți vedea în expoziția Muzeului Jucăriilor de la Muzeul Național de Istorie a României și o vitrină plină de mărțișoare și felicitări de 1 și 8 martie din perioada anilor 1950-1990”.
Sursă foto: Facenook Muzeul Național de Istorie a României.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
