Într-o lume în care alegerea alimentației sănătoase devine o prioritate, dieta acido-bazică captează atenția. Între miturile legate de aciditate și beneficiile alimentelor vegetale, nutriționiștii ne îndeamnă să explorăm mai profund impactul diferitelor grupuri alimentare asupra sănătății noastre. Cu o abordare bazată pe indicele PRAL, care măsoară efectul acidifiant sau alcalinizant al alimentelor, și îndreptată spre diversitate și moderație unul dintre cei mai renumiți medici nutriționiști din țara noastră, Mihaela Bilic, vorbește despre cum să ne optimizăm dieta pentru a ne menține vitalitatea și sănătatea pe termen lung.
”Animal sau vegetal?
Indicele PRAL
Știți de ce este la modă alimentația vegetariană, iar produsele de origine animală par a fi contraindicate? Se pornește de la ideea că tot ce este vegetal este optim pentru organism și nu creează aciditate. Cuvinte precum radicalii liberi, reacții oxidative sau mediu acid sunt asociate cu îmbolnăvirea și îmbătrânirea. Evitați produsele acide, pare a fi concluzia, dacă vreți tinerețe și sănătate! Când a fost inventată dieta acido-bazică, părea a fi soluția pentru toate problemele noastre.
Cum facem să scăpăm de acidoză și să creștem pH-ul? Organismul este făcut să funcționeze la un pH neutru, în jurul valorii de 7,4. Pentru asta există mecanisme complexe, care mențin echilibrul indiferent de dietă. Principala rezerva alcalină a corpului este sistemul osos și calciul este mineralul folosit pentru neutralizarea acidității. Iar ficatul, rinichi și pielea sunt organele responsabile de eliminarea produșilor acizi din sistem.
Cine crește aciditatea? Stresul, sedentarismul și obiceiurile alimentare nesănătoase- mâncarea prea grasă, prea dulce, cu prea multe proteine, prea rafinată sau prea multă. Oboseala cronică și stresul determină descărcări masive de cortizol, principalul hormon acidifiant din organism. Pe termen lung starea de acidoză duce la scăderea imunității și accelerează procesele oxidative generatoare de boli și îmbătrânire.
Filozofia alimentației acido-bazice își propune să restabilească echilibrul prin creșterea consumului de produse alcalinizante. Dieta conține 70% produse bazice și 30% produse acide. Alimentele se împart în 2 categorii: acide, care favorizează apariția radicalilor liberi cu efect nociv- aici intră produsele bogate în zahăr, alimentele rafinate și ultraprocesate, carnea și brânzeturile.
La polul opus sunt alimentele bazice, cu rol protector, de neutralizare a acidității- aici intră toate legumele și fructele, dar și produsele lactate.
Efectul acid și alcalin sunt rezultatul conținutului de minerale din alimente. Un produs alcalin are mult calciu, magneziu, sodiu și potasiu, ceea ce corespunde produselor de origine vegetală. Mediul acid este creat de un conținut mare de proteine, așa cum avem în carne, brânzeturi, oleaginoase și leguminoase. Un specialist german a definit indicele PRAL, care măsoară încărcătura renală acidă. Un PRAL pozitiv înseamnă efect acidifiant, în timp ce un PRAL negativ corespunde efectului alcalinizant.
Care este indicele PRAL pe categorii de alimente?
Produsele proteice, adică carne, pește și ouă au indice pozitiv, între 7 și 8. Brânzeturile intră tot în categoria alimente acidifiante, cu un indice de 34 pentru parmezan și 15 pentru cașcaval. Chiar dacă nu credeți, cerealele și făinoasele cresc aciditatea din organism: ovăzul are indice 13, fulgii de porumb 6, iar făina de grâu și orezul 4,5. Grăsimile- uleiul, untul și smântâna sunt neutre, au Pral zero.
Legumele sunt alcalinizante: -14 pentru spanac, -5 pentru țelină și morcov, -4 pentru dovlecel și conopidă. La fructe lucrurile stau la fel de bine, efect alcalinizant pe linie: -5 pentru banane și caise, -4 pentru struguri și kiwi, urmate de mere și pere.
La capitolul leguminoase lucrurile se complică: avem efect alcalinizant pentru fasolea boabe, efect neutru pentru linte și efect acidifiant pentru năut. Semințele și oleaginoasele sunt acidifiante, au valori cuprinse între 2,2 pentru migdale și 7,6 pentru alune. Există și o excepție: produsele lactate. Deși sunt de origine animală, laptele dulce sau fermentat, iaurtul și brânza proaspătă nu fac aciditate.
Alimentația acido-bazică își propune să respecte regula 70% produse vegetale și 30% produse animale, fără a elimina produsele acide. Sunt ajustate cantitățile și se face asocierea celor 2 categorii. Echilibrul nu trebuie atins la fiecare masă, ci la finalul zilei. Puteți să consumați carne, dacă o asociați cu multe legume, brânza trebuie mâncată cu salată sau fructe, iar excesul de zahăr de la o masă se poate neutraliza cu o ciorbă de legume la masa următoare. În concluzie diversitatea și moderația sunt secretul unei alimentații sănătoase, nu dieta acido-bazică!”, a transmis medicul nutriționist Mihaela Bilic într-o postare publicată pe pagina de Facebook.
Foto descriptiv. Sursa foto: Facebook Mihaela Bilic.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
