ARGEȘUL – JUDEȚUL ÎN CARE MAGIA ISTORIEI PRINDE VIAȚĂ

de Ana Vlad | 23.08.2024 19:04 | Din ediția tipărită, Județean, Lifestyle

▼CASTRUL ROMAN JIDOVA ȘI FRONTIERELE IMPERIULUI ROMAN – DACIA

Descoperă Patrimoniul UNESCO în Argeș!

Imaginați-vă că pășiți în trecut, într-o lume în care soldații romani patrulau granițele Imperiului. Acest vis poate deveni realitate în județul Argeș, acasă la unul dintre cele mai fascinante vestigii istorice din România: Castrul Roman Jidova. Din iulie 2024, acest castru, împreună cu întreaga linie de fortificații construite de romani pe teritoriul Daciei, a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, o recunoaștere binemeritată a valorii sale culturale și istorice.

Castrul Roman Jidova nu este doar un simplu sit arheologic; este o fereastră deschisă către trecutul glorios al Imperiului Roman. Situat în Câmpulung, pe traseul Limesului Transalutanus, castrul este cea mai bine conservată fortificație militară de acest tip din România și singura construită integral din piatră. Vizitatorii pot explora zidurile puternice de incintă, porțile și turnurile adiacente, dar și clădirile romane bine conservate.Castrul impresionează prin ingeniosul sistem de încălzire, hypocaustum, o tehnologie avansată pentru acea vreme.

Expoziția din cadrul castrului dezvăluie o colecție impresionantă de artefacte descoperite în urma cercetărilor arheologice din zonă. Printre acestea, se numără obiecte din ceramică, opaițe, cărămizi și țigle cu inscripții, amfore, piese de pavimentum și mozaic, dar și arme și accesorii militare. Acestea aduc la viață povestea soldaților romani care au trăit și luptat pe aceste meleaguri.

Un eveniment deosebit care are loc anual la Castrul Roman Jidova este Festivalul de reconstituire antică „TRANSALUTANUS FEST. La porțile Imperiului”. Acest festival atrage sute de vizitatori dornici să retrăiască atmosfera vremurilor de odinioară prin prezentări tematice, demonstrații militare și ateliere interactive care includ gastronomie antică, fierărie, monetărie și multe altele. Este o ocazie unică de a experimenta viața de acum două milenii, într-un cadru autentic și captivant.

Planurile de viitor pentru Castrul Roman Jidova sunt la fel de ambițioase. Proiectul de „Reabilitare, conservare și punere în valoare a Castrului Roman Jidova”, inițiat de Consiliul Județean Argeș, include lucrări de restaurare și reconsolidare, precum și utilizarea tehnologiilor moderne de tip virtual reality pentru a reface expoziția permanentă a sitului. De asemenea, se va crea un centru științific dedicat studiului Limesului Transalutan, care va atrage cercetători și pasionați de istorie din întreaga lume.

Castrul Jidova, la 47 km de Piteşti, pe DN73, la intrarea în municipiul Câmpulung

▼ÎN CUIBUL LUI ȚEPEȘ: CETATEA POENARI

Mister și legendă pe culmile muntelui Cetățuia

Cetatea Poenari, cunoscută și ca „Cuibul lui Țepeș”, este una dintre cele mai impresionante fortificații din România. Aceasta nu este doar o simplă cetate medievală, ci un simbol al rezistenței și al curajului, legat pentru totdeauna de numele lui Vlad Țepeș, domnitorul care a rămas în memoria colectivă ca fiind unul dintre cei mai fermi apărători ai Țării Românești.

Poenari este așezată strategic pe o stâncă abruptă, la poalele râului Argeș, și oferă o priveliște spectaculoasă asupra întregii văi. Această poziție izolată și aproape inaccesibilă a transformat cetatea într-un punct de observație perfect și într-un refugiu sigur în fața inamicilor, în special a otomanilor.

Pentru a ajunge la cetate, vizitatorii trebuie să urce cele 1480 de trepte care șerpuiesc prin pădure, un traseu care, deși solicitant, oferă priveliști uimitoare și o conexiune profundă cu natura și istoria locului. Odată ajunși sus, ruinele cetății dezvăluie o istorie fascinantă. Zidurile groase și cisternele pentru apă stau mărturie pentru organizarea deosebită și pentru importanța strategică a acestei fortificații.

Istoria cetății începe cu Negru Vodă, care a ridicat aici un prim turn de observație. Ulterior, Vlad Țepeș a extins și consolidat cetatea, transformând-o într-un bastion al rezistenței împotriva turcilor. De-a lungul timpului, cetatea a fost martora multor evenimente istorice importante, inclusiv lupta lui Vlad Țepeș pentru independența Țării Românești.

Poenari este, de asemenea, locul unde istoria se împletește cu legenda. Se spune că Vlad Țepeș a tras în țeapă sute de boieri pe acest platou, într-o răzbunare sângeroasă pentru trădarea fratelui său, Mihail. Urmele acestui act de justiție crudă par să bântuie încă locul, iar poveștile despre fenomene supranaturale care au loc între treptele 500 și 700 continuă să alimenteze misterul care înconjoară cetatea.

O altă legendă vorbește despre soția lui Vlad Țepeș, Anastasia, care s-ar fi sinucis aruncându-se de pe unul dintre turnurile cetății, pentru a nu cădea prizonieră în mâinile turcilor. Această poveste tragică adaugă un strat de melancolie asupra ruinei, transformând cetatea într-un loc de reflecție asupra sacrificiilor făcute de cei care au luptat pentru libertate.

Cetatea Poenari, în comuna Arefu, la 64 km de Piteşti, pe Transfăgărăşan

▼MUZEUL VITICULTURII ȘI POMICULTURII GOLEȘTI

O călătorie în inima boierimii românești

În inima județului Argeș, la Golești, se află un loc unde istoria românească prinde viață, iar tradițiile străvechi se îmbină cu eleganța și rafinamentul boierimii de altădată. Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești nu este doar un simplu muzeu, ci o invitație la o călătorie în timp, în secolele XVIII-XIX, când familia Golescu, una dintre cele mai importante familii boierești din Țara Românească, a influențat decisiv destinul națiunii.

Construit în 1640, conacul Goleștilor este un monument al arhitecturii și al culturii românești, unde monumentalitatea se îmbină armonios cu eleganța și tradiția. Conacul nu este doar un loc istoric, ci și o reședință boierească autentică, unde vizitatorii pot descoperi o serie de clădiri și obiecte de mare valoare culturală și istorică.

Una dintre atracțiile principale ale muzeului este prima școală cu predare în limba română din Țara Românească, fondată chiar de familia Golescu. Aceasta reflectă preocuparea boierilor pentru educație și dorința lor de a promova limba și cultura românească într-o perioadă în care influențele străine erau puternice.

Bolnița, o clădire joasă situată la intrarea în curtea boierilor, a fost locul unde erau îngrijiți bolnavii și și bătrânii satului.

Foișorul lui Tudor Vladimirescu. Dacă zidurile conacului ar putea vorbi și povesti câte au văzut și ce au auzit de-a lungul secolelor tumultuoase de istorie românească care au trecut peste curtea Goleștilor, câte secrete am afla, câte bucurii și tristeți am retrăi! Ce atmosferă plină de freamăt și încordare, de tensiune gata să explodeze trebuie să fi cuprins curtea Goleștilor în primăvara anului 1821. Între 18 și 21 mai, Tudor Vladimirescu și oastea lui de panduri au campat la Golești. În foișorul de pază care este astăzi intrarea principală a muzeului a fost arestat Tudor Vladimirescu de către eteriștii conduși de Iordache Olimpiotul. De la Golești a plecat spre moarte deschizătorul de drumuri moderne ale istoriei românești.

Tot aici se poate vizita singura baie turcească cu abur, funcţională din ţară, construită în secolul al XVIII-lea.

Parcul conacului. Conacul familiei Golescu este înconjurat de natură, de flori și copaci, ca o invitație la relaxare, ca o aducere aminte a vremurilor în care timpul avea răbdare cu oamenii. Un chioșc și un lac au fost construite pentru delectarea boierilor și a oaspeților lor.

Muzeul Satului Românesc. Secția în aer liber a muzeului de la Golești este o sinteză a civilizației românești tradiționale. Aici se pot descoperi modul de viață și ocupațiile țăranilor români din timpuri străvechi. Pe o suprafață de 10 de hectare au fost remontate peste 35 de gospodării din principalele zone viticole și pomicole ale României.

Muzeul Goleşti, la 11 km de Piteşti, în oraşul Ştefăneşti, sat Goleşti

▼MUZEUL JUDEȚEAN ARGEȘ şi GALERIA DE ARTĂ ”RUDOLF SCHWEITZER-CUMPĂNA”

Redescoperă patrimoniul cultural și artistic al judeţului!

Muzeul Județean Argeș, situat în Pitești, este o instituție de cultură deosebită, ce oferă o incursiune completă în istoria, cultura și știința regiunii Argeș. Înființat în 1928, muzeul se află într-o clădire impunătoare de stil neoclasic și găzduiește mai multe secții, fiecare cu specificul său distinct.

Secția de Istorie și Arheologie este una dintre cele mai valoroase, cu exponate ce acoperă o perioadă vastă, de la artefacte preistorice și dacice, la obiecte din epoca romană și medievală, și până la documente importante din istoria modernă a României.

Secția de Științele Naturii impresionează prin colecțiile sale de fosile, minerale și diorame ce prezintă diversitatea biologică a zonei Argeș, oferind o privire de ansamblu asupra faunei și a florei din regiune.

Secția de Etnografie aduce în prim plan tradițiile și meșteșugurile locale, cu o bogată colecție de costume populare, unelte agricole și obiecte de uz casnic, ilustrând viața de zi cu zi a locuitorilor din Argeș de-a lungul secolelor.

Planetariul muzeului reprezintă o atracție deosebită, oferind publicului o călătorie fascinantă în univers, cu proiecții și prezentări despre astronomie, sistemul solar și constelații. Este un loc ideal pentru cei pasionați de știință și explorare cosmică.

Muzeul Sportului Argeșean, o secție dedicată marilor performanțe sportive ale județului, prezintă trofee, medalii și echipamente ale sportivilor care au adus glorie Argeșului pe plan național și internațional. Este un omagiu adus atât sportivilor, cât și spiritului de competiție și fair-play.

Galeria de Artă ”Rudolf Schweitzer-Cumpăna” din Pitești este un spațiu cultural de prestigiu, dedicat promovării artei românești. Colecția galeriei include peste 1.000 de lucrări, majoritatea semnate de pictorul piteştean Rudolf Schweitzer-Cumpăna, dar și de alți mari artiști români precum Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady și Gheorghe Petrașcu. Lucrările expuse variază de la pictură și grafică la sculptură, oferind o panoramă diversificată a evoluției artei românești din secolul al XIX-lea până în prezent.

În ultimii ani, atât Muzeul Judeţean, cât şi Galeria de Artă au fost închise pentru o perioadă îndelungată, din cauza necesității unor lucrări ample de renovare și modernizare. Aceste intervenții au fost esențiale pentru a asigura condiții optime de conservare a colecțiilor valoroase și pentru a îmbunătăți infrastructura clădirii, astfel încât să corespundă standardelor muzeale contemporane. Redeschiderea celor două muzee este așteptată cu interes, deoarece acestea rămân repere culturale semnificative pentru Pitești și pentru întreaga regiune, oferind o incursiune profundă în arta românească.

Muzeul Judeţean Argeş – Piteşti, str. Armand Călinescu, nr. 44
Galeria de Artă – Piteşti, b-dul Republicii, nr. 13

▼FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL TEATRULUI DE STUDIO

Teatrul ”Alexandru Davila” – locul de întâlnire dintre marii artiști și noile talente

Festivalul Internațional al Teatrului de Studio, găzduit anual de Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești, este un eveniment de marcă în peisajul cultural, aducând pe scenă unele dintre cele mai prestigioase nume ale teatrului românesc și internațional. Inițiat pentru a promova diversitatea artistică și pentru a susține experimentul teatral, festivalul oferă publicului oportunitatea de a asista la spectacole inovatoare și captivante.

De-a lungul anilor, pe scena festivalului au urcat figuri emblematice ale teatrului, precum Marcel Iureș, Victor Rebengiuc și Oana Pellea, aducând spectacole ce explorează teme complexe și universale, de la identitate și relații interumane până la marile dileme sociale ale contemporaneității. De asemenea, companii teatrale internaționale de renume, precum Berliner Ensemble sau Théâtre de la Ville din Paris, au adus producții inovatoare, contribuind la creșterea prestigiului manifestării. Festivalul este și o platformă pentru lansarea de noi talente, încurajându-i pe artiștii tineri să exploreze și să inoveze.

Cu fiecare ediție, Festivalul Internațional al Teatrului de Studio din Pitești își consolidează poziția în calendarul cultural al României, devenind un loc de întâlnire esențial pentru artiști consacrați și noua generație de creatori.

Teatrul „Al. Davila” – Piteşti, str. Victoriei, nr. 9

▼TEZAURELE UMANE VII ALE ARGEŞULUI

”Tezaur Uman Viu” este un titlu onorific acordat de UNESCO și de autoritățile naționale persoanelor care dețin cunoștințe și abilități excepționale în meșteșuguri, tradiții și arte tradiționale. Acești oameni păstrează și transmit generațiilor viitoare elemente de patrimoniu cultural imaterial, contribuind la menținerea și promovarea identității culturale locale și naționale. Titlul recunoaște importanța lor în conservarea diversității culturale. Judeţul nostru are patru astfel de valori, datorită cărora Argeşul este partener instituţional al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.

Viorica Olivotto

Originară din comuna Vlădești, Argeș, Viorica Olivotto este recunoscută drept un veritabil tezaur uman viu pentru contribuția sa excepțională la păstrarea și transmiterea tradițiilor populare românești. Specializată în arta țesutului, Olivotto Viorica a învățat meșteșugul încă din copilărie, reușind să ducă mai departe o tradiție veche de secole. Ea creează covoare, țesături și costume populare autentice, folosind tehnici tradiționale și motive specifice zonei argeșene. Munca sa meticuloasă și devotamentul pentru acest meșteșug i-au adus recunoaștere națională, titlul de „Tezaur Uman Viu” fiind acordat de Ministerul Culturii. Prin eforturile sale, Olivotto Viorica nu doar conservă, ci și reînvie o parte esențială a patrimoniului cultural al României, inspirând generațiile tinere să îmbrățișeze și să respecte tradițiile autentice.

Marilena Iosifaru

Marilena Iosifaru este un meșter popular din comuna Corbeni, recunoscută pentru măiestria sa în arta țesutului și a cusutului, dar mai ales pentru talentul deosebit în confecționarea jucăriilor și a păpușilor tradiționale. Preluând tehnicile străvechi de la bunici și părinți, Marilena a transformat această moștenire culturală într-o pasiune de o viață, reușind să păstreze vii meșteșugurile tradiționale ale zonei. Lucrările sale sunt apreciate pentru autenticitatea și detaliul cu care sunt realizate, de la covoare și ii, până la păpușile tradiționale îmbrăcate în costume populare românești. Marilena Iosifaru nu doar că păstrează aceste meșteșuguri, dar le și transmite mai departe, organizând ateliere pentru tineri și copii, inspirând noi generații să îmbrățișeze arta tradițională românească.

Petre Măsală

Figură emblematică, cunoscut pentru rolul său esențial în păstrarea și transmiterea tradiției călușarilor de la Stolnici, Petre Măsală şi-a dedicat viața acestui dans ritualic străvechi, reușind să mențină vii obiceiurile și spiritul comunității sale. De la o vârstă fragedă, a fost inițiat în tainele călușului, dans tradițional cu origini precreștine, renumit pentru complexitatea și energia sa. Ca vătaf al cetei de călușari de la Stolnici, Petre Măsală a dus mai departe acest obicei, formând generații de tineri călușari, asigurând astfel continuitatea unei tradiții unice în lume. Prin participarea la numeroase festivaluri și evenimente culturale, atât în țară, cât și în străinătate, regretatul Petre Măsală a fost un veritabil ambasador al culturii argeșene, având o contribuţie majoră la conservarea și promovarea unui patrimoniu imaterial de o valoare inestimabilă.

Constantin Vasile

Constantin Vasile, cunoscut și sub numele de „Țiterașul Văii Vâlsanului” sau nea Tică, este un „Tezaur Uman Viu” din satul Galeș, județul Argeș, recunoscut pentru măiestria sa în confecționarea și interpretarea la țiteră, un instrument tradițional rar întâlnit. Autodidact și maestru în tehnicile de șlefuire a lemnului, Constantin Vasile a reprodus prima sa țiteră în 1996, iar de atunci a creat zeci de țitere, instrumentele sale fiind recunoscute pentru calitatea tonală excepțională. Nea Tică nu este doar un constructor de instrumente, ci și un interpret remarcabil și un pedagog dedicat, având în prezent 15 ucenici. Formația sa de țiterași a încântat publicul pe scene din România și din străinătate, în țări precum Elveția, Spania, Franța și Italia, inclusiv la deschiderea faimosului Festival de la San Remo.