Sistemul de sănătate trece printr-o serie de schimbări importante, de la reașezarea finanțării în medicina de familie și digitalizarea dosarului pacientului până la măsuri de eficientizare a concediilor medicale. În același timp, presiunea pe resursa umană și riscurile generate de eventuale reduceri de personal ridică semne de întrebare privind capacitatea de funcționare a instituțiilor. În acest context, directorul Casei de Asigurări de Sănătate Argeș, Ionuț Gheorghe, explică principalele direcții, provocări și măsuri aflate în implementare la nivelul sistemului de asigurări de sănătate.
Am observat că se pune accentul foarte mult pe prevenție. Ce se face concret în acest sens?
Medicina de familie este punctul de pornire în sistem. De la asistența primară începe prevenția. Medicul de familie, în funcție de vârstă și risc, trimite pacientul către analize și, ulterior, către medicul specialist, dacă este cazul. Am schimbat și modelul de finanțare, trecând de la plata predominant „per capita” la plata orientată spre servicii. Am ajuns la un raport de 25% pentru lista de pacienți și 75% pentru servicii și ne îndreptăm spre 20% – 80%. Medicii implicați în prevenție sau care ies la pacient vor beneficia de o creștere medie de 10% a finanțării. Provocarea majoră pentru sistem rămâne numărul de medici de familie. În Argeș, avem peste 100 de medici de familie cu vârsta de peste 70 de ani și în ultimul deceniu am pierdut peste 40 de cabinete de medici de familie din acest motiv. Dar, în viitor, probabil ritmul de pierdere va fi mult mai accelerat. Calculele arată că peste 50% din medicii de familie vor ajunge să depășească vârsta de 67 de ani.
Și, în situația aceasta, ce este de făcut?
Medicina de familie, după cum am explicat, a devenit mult mai atractivă din punctul de vedere al finanțării. În acest context, fac apel către studenții de la Medicină să se orienteze și către medicină primară. Nu doar că vor avea venituri bune, dar vor putea beneficia și de sprijin, pe diferite finanțări nerambursabile, pentru a-și moderniza cabinetele.
Ați declarat anterior că medicul de familie trimite pacientul la analize, dar știm foarte bine că, de multe ori, auzim din partea laboratoarelor că nu mai sunt fonduri.
Ca să eliminăm listele de așteptare ale laboratoarelor de analize și ale celor de radiologie, dar și la imagistică de înaltă performanță vom ajunge să mergem similar ca la asistența farmaceutică, fără plafon, dar cu anumite drepturi și obligații ale pacientului, ca acesta să nu abuzeze. Trebuie să fim gospodari și cu bugetul sănătății, astfel încât, din aproape în aproape, să ne permitem și terapii și tehnologii noi.
Ce pot face pacienții dacă sunt nevoiți să își cumpere medicamentele din spital?
Există o procedură clară, dar mai puțin popularizată. Datele arată clar că spitalele, cele din Argeș, că la ele ne referim acum, au excedent, din care pot face achiziții de medicamente. Uneori, deoarece un furnizor nu a făcut livrarea la timp sau un medicament nu se găsește în farmacia spitalului, pacientul îl poate achiziționa, iar la externare, pe baza documentelor justificative și a recomandării medicului curant, unitatea sanitară este obligată să deconteze contravaloarea plătită. Spitalele dispun, în general, de fonduri, însă pot apărea situații punctuale legate de aprovizionare. Important este că pacientul are posibilitatea de a-și recupera banii.
Accesul la dosarul electronic al pacientului va fi posibil din această vară
Ce noutăți aduce sistemul în perioada următoare pentru pacienți și medici?
Un element esențial este digitalizarea. În această vară, pacienții și medicii vor avea acces la dosarul electronic de sănătate de pe orice dispozitiv – telefon, tabletă sau PC. Cardul de sănătate este cheia de acces la istoricul medical, analize, diagnostice sau eventuale contraindicații. Acest sistem va reduce birocrația și va permite intervenții medicale mai rapide și mai bine fundamentate, inclusiv în situații de urgență. De aceea nici nu a funcționat sistemul în parametri în ultimele luni, pentru că se lucrează la platforma PIAS II, care permite accesul la dosarul electronic.
Concediile medicale au reprezentat un subiect readus frecvent în discuție și care au fost supuse unor noi reglementări. Ce măsuri s-au aplicat pentru reducerea numărului de concedii medicale acordate nejustificat?
La nivel național s-a întărit capacitatea de verificare privind acordarea concediilor medicale prin colaborarea interinstituțională alături de Colegiul Medicilor, Casele de Pensii și Institutul Național pentru Verificarea Capacității de Muncă. Unde avem suspiciuni rezonabile, cu documente, că anumiți medici dau prea ușor unele concedii medicale, mergem cu sancțiuni mult mai usturătoare.
Vom veni și cu propuneri de modificare a normelor de rambursare a plății pentru concediile medicale către angajatori, respectiv compensarea sumelor pe care angajatorii le au de recuperat de la stat (FNUASS) pentru concedii medicale cu obligațiile fiscale (impozit, CAS, CASS) datorate Ministerului de Finanțe/ANAF. Este o măsură care a mai fost până în 2017 și care și-a arătat beneficiile. 2025 a fost un an foarte bun financiar și am reușit să ajungem cu plățile foarte aproape de cât mai la zi pentru angajatori.
În Germania, angajatorul plătește 100% din salariu pentru primele 6 săptămâni de boală
Că tot ne dorim o țară ca afară, dacă este să comparăm România cu un alt stat din Uniunea Europeană, ca de exemplu Germania, care sunt diferențele?
Din perspectiva sistemului de asigurări de sănătate, România și state precum Germania funcționează pe principii diferite în ceea ce privește concediile medicale. În Germania, angajatorul suportă un cost direct mult mai ridicat: plătește 100% din salariu pentru primele 6 săptămâni de boală. În plus, nivelul ridicat al absenteismului (circa 18 zile/an/angajat) amplifică impactul financiar. Practic, compania preia o parte importantă din riscul medical al angajatului, ceea ce se traduce în costuri totale foarte mari la nivel de economie.
În România, presiunea pe angajator este considerabil mai redusă. Acesta plătește doar primele 5 zile de concediu medical, după care indemnizația este decontată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. În plus, nivelul mai scăzut al indemnizației (de regulă 75%) și rata mică de absenteism limitează costurile directe pentru firme.
Din acest motiv, pentru un angajator în Germania, concediul medical reprezintă un cost major și relativ frecvent, în timp ce în România, costul este mai mic și mai mult transferat către sistemul public, dar apare un alt risc, angajați care vin bolnavi la muncă, ce poate afecta productivitatea și sănătatea colectivă.
În esență, Germania are un sistem mai protector pentru angajat, dar mai costisitor pentru angajator, în timp ce România are un sistem mai puțin împovărător pentru firme, dar care poate descuraja atât utilizarea concediului medical, cât și acordarea abuzivă a acestuia, pe post de concediu de odihnă.
Se impun noi reduceri ale aparatului administrativ. Ce efecte pot avea aceste noi diminuări de personal la nivelul Caselor de Asigurări de Sănătate?
Reducerile de personal pot afecta direct capacitatea instituțiilor de a funcționa eficient. Vorbim despre întârzieri în decontări, inclusiv pentru concedii medicale și servicii medicale, dar și despre o diminuare a capacității de control. În același timp, relația cu asigurații și furnizorii poate avea de suferit, prin creșterea timpilor de răspuns și dificultăți în procesarea solicitărilor. Digitalizarea este un pas important, dar nu poate substitui complet resursa umană. De aceea, orice astfel de măsură trebuie analizată atent, pentru a nu afecta accesul pacienților la servicii și stabilitatea sistemului de sănătate.
Cum a spus și președintele CNAS, dr. Horațiu-Remus Moldovan, la nivel național avem cu aproape 28% mai puțini angajați față de anul 2008, în timp ce sistemul administrează în prezent un volum de servicii medicale de peste 11 ori mai mare și are o expunere financiară de peste opt ori mai ridicată. Cheltuielile de administrare reprezintă doar 0,84% din buget, iar cele de personal doar 0,59%, mult sub pragul maxim legal de 3%. Avem costuri minime de funcționare raportate la volumul fondurilor gestionate.
Material realizat de S.P.
Foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Alertă în noaptea de Paște: tată și fiu recuperați de pe munte
