Cătălin Gherzan: „Prea multă vreme, sistemul a fost construit pentru a-i ține captivi pe jucători, nu pentru a-i ajuta să se elibereze”

de Ana Vlad | 16.06.2025 07:44 | Județean, Din ediția tipărită, Politic

Senatul a adoptat, săptămâna trecută, proiectul de lege care simplifică procedura de autoexcludere de la jocurile de noroc. Potrivit proiectului legislativ, ONJN este obligat să aibă pe site un buton mare de autoexcludere pentru cei care vor să își blocheze accesul, iar cererile vor trebui procesate în termen de două zile. Operatorii sunt obligați să proceseze cererile în termen de o zi. Proiectul merge acum la Camera Deputaților, for decizional. Conform proiectului de lege adoptat de Senat, autoexcluderea va putea fi solicitată fie la operatorii de jocuri de noroc, fie direct la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), inclusiv online, printr-un buton dedicat pe site-ul ONJN. Persoanele care demonstrează că s-au autoexclus au dreptul să li se returneze, în maximum 48 de ore, sumele jucate în perioada de autoexcludere, în baza unei cereri depuse la operator (fizic sau online). Potrivit omului de afaceri piteștean, Cătălin Gherzan, acesta este abia un prim pas din mulți alții necesari în lupta împotriva dependenței de jocurile de noroc.

„Butonul mare de autoexcludere, care va fi obligatoriu pe site-ul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, nu este doar un instrument tehnic. Este, simbolic, o ușă deschisă pentru cei care au înțeles că au o problemă și vor să se oprească. Faptul că aceste cereri vor trebui procesate în 48 de ore, iar operatorii au la rândul lor obligația să le implementeze rapid, reprezintă un gest minim de responsabilitate din partea unei industrii care, ani de zile, a funcționat aproape fără frâne. Adevărul dur este că prea multă vreme, sistemul a fost construit pentru a-i ține captivi pe jucători, nu pentru a-i ajuta să se elibereze. Publicitatea agresivă, stimulentele financiare mascate în bonusuri și lipsa unor filtre reale au făcut ca sute de mii de români să cadă pradă acestei dependențe, cu consecințe economice și psihologice grave. Acum, autoexcluderea devine o procedură accesibilă, clară și – foarte important – dublată de posibilitatea de recuperare a sumelor jucate în perioada de interdicție. Este un semnal că legea începe să țină cu cetățeanul, nu doar cu operatorul de jocuri.”, a declarat Cătălin Gherzan.

Această măsură însă ar trebui întărită de multe altele, la fel de importante. „Aceste măsuri sunt doar o parte a răspunsului de care avem nevoie. Autoexcluderea este doar primul pas. Ce facem cu cei care apasă butonul și recunosc că au o problemă? Unde merg mai departe? Cine îi sprijină? Răspunsul trebuie să vină prin crearea rețelei de centre specializate în consiliere și tratament – publice, accesibile, profesioniste. Într-o societate în care adicțiile se înmulțesc și se combină – jocuri de noroc, alcool, droguri, ecrane, comportamente compulsive – e nevoie de o abordare integrată. Nu putem trata dependența de jocuri ca pe o abatere morală, ci ca pe o afecțiune care necesită intervenție specializată. Avem acum o șansă reală să construim un sistem care să nu se mai bazeze pe rușine, frică și marginalizare, ci pe prevenție, tratament și reintegrare. Autoexcluderea este importantă, dar nu poate fi singură. E nevoie de următorul pas. De sprijin real pentru cei care cer ajutor.”, a mai declarat Cătălin Gherzan.

Foto descriptiv.

Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro: