Într-o analiză despre direcția în care se îndreaptă democrațiile occidentale, Cătălin Gherzan, managerul Lexford Castel, a formulat un set de întrebări importante privind starea actuală a politicii globale și, mai ales, despre riscurile la care sunt expuse țările care nu pun accentul corect pe educație, stabilitate și politici pe termen lung.
În declarațiile sale, Cătălin Gherzan se arată, asemenea majorității românilor, îngrijorat de ascensiunea extremismului în statele tradițional democratice și reflectă asupra modului în care neglijarea educației și a valorilor fundamentale poate crea condițiile perfecte pentru regresul democratic.
Cum s-a ajuns aici? Politica făcută de „neprofesioniști”
Gherzan deschide discuția cu o întrebare universală, pe care o pun nu doar românii, ci și cetățenii altor națiuni europene: „Cum de s-a ajuns aici?”. Potrivit domniei-sale, observăm cum, în mod paradoxal, în multe dintre țările considerate stabilite politic și economic, votul democratic este din ce în ce mai des câștigat de partide extremiste. Într-o eră în care democrațiile occidentale păreau a fi consolidate, sistemele politice sunt confruntate cu provocări neașteptate. Extremismul, despre care mulți credeau că a fost înlăturat definitiv de pe scena politică, pare să recâștige teren. Cătălin Gherzan sugerează că această situație se datorează în mare măsură politicilor incoerente și neprofesionale, care nu au abordat problemele fundamentale ale societății, cum ar fi educația, stabilitatea economică și gestionarea migrației.
Un punct-cheie al declarațiilor lui Gherzan este legat de politica făcută de „neprofesioniști”. Aceștia sunt, în opinia sa, cei care au condus fără o viziune pe termen lung, ignorând nevoia de stabilitate, educație de calitate și politici coerente care să protejeze valorile fundamentale ale unei națiuni. Gherzan face o paralelă între actuala situație politică din Europa și declinul regimurilor totalitare din Estul Europei din anii 1990. Dacă în urmă cu 35 de ani, România și alte foste țări din blocul estic s-au eliberat de sub regimuri totalitare, acum se pare că „același tip de regim” ar putea să se întoarcă, nu doar în Est, ci și în Occident.
„Vor mai trece două decenii de regres până vom fi acaparați de totalitariști”, avertizează Gherzan. Această afirmație subliniază pericolele unui sistem democratic slăbit, în care extremismul câștigă teren din cauza lipsei de viziune a politicienilor tradiționali.
Potrivit lui, în contextul global actual, în care Statele Unite se află într-o perioadă de instabilitate politică internă, teama este că regimurile autoritare ar putea renaște, iar cetățenii ar putea ajunge din nou sub conducerea unor lideri care nu respectă principiile democrației.
„De la educație (sau lipsa ei) pleacă totul!”
Unul dintre principalele puncte de preocupare ale lui Cătălin Gherzan este educația, despre care consideră că reprezintă cheia pentru evitarea unui regres democratic. „De la educație (sau lipsa ei) pleacă totul!”, afirmă el cu tărie, subliniind importanța educației ca fundament al unei societăți stabile și prospere. În opinia sa, educația de calitate nu doar că formează cetățeni mai informați, dar contribuie și la consolidarea unei democrații autentice, capabile să facă față extremismului și influenței factorilor externi destabilizatori.
În acest context, Cătălin Gherzan subliniază că, pentru a preveni ascensiunea extremismului și a autoritarismului, este esențial ca fiecare națiune să investească masiv în educa- ție și să promoveze politici care să asigure un viitor stabil și prosper pentru toți cetățenii săi. El crede că lipsa unei educații corecte și aprofundate, dar și a unui sistem politic care să protejeze valorile fundamentale riscă să ducă la pierderea controlului asupra destinului național și global.
În încheiere, Cătălin Gherzan face apel la responsabilitatea clasei politice și a întregii societăți de a pune educația și valorile fundamentale în centrul dezvoltării naționale. „Nu putem permite ca politicienii neprofesioniști să pună în pericol viitorul nostru”, concluzionează el, subliniind că doar prin educație, stabilitate și politici bine gândite pe termen lung se va putea proteja democrația de capcanele extremismului. România și restul țărilor din Europa trebuie să înțeleagă că democrațiile nu sunt sigure și că protejarea acestora presupune un angajament constant pentru valori comune și pentru un sistem politic sănătos.
Foto descriptiv. Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Cătălin Gherzan: „Nu e vina lor că ne iau de fraieri, e vina noastră că suntem”
