Deși există deja voci în societatea românească ce cer o reprezentare mai bună pentru interesele tinerilor și, implicit, deschiderea dreptului de vot pentru tinerii de 16 ani, discuția publică din Ro- mânia nu a depășit stadiul unor considerații legate de constituționalitatea unui asemenea demers. Prevederile constituționale actuale sunt considerate o barieră insurmontabilă pentru orice proiect legislativ fără o intervenție asupra textului constituțional. Tot mai multe voci însă cer introducerea votului la 16 ani, cu atât mai mult, cu cât tinerii au dovedit că sunt din ce în ce mai implicați și activi în procesele electorale.
”Așa cum au dreptul la muncă de la 15 ani (cu acord) și de la 16 ani (cu contract asumat), ar fi normal ca tinerii să-și poată alege și conducătorii, chiar și de la vârsta de 16 ani. Tinerii din România nu sunt scutiți de plata impozitelor sau a contribuțiilor sociale. Ei sunt cetățeni cu responsabilități fiscale depline și contribuabili la bugetele locale și de stat. Cu toate acestea, statul român nu acordă aceleași drepturi cetățenești tinerilor. Inclusiv la nivelul răspunderii penale statul pune semnul egal între un minor cu vârsta de peste 16 ani și un adult.
La ultimele alegeri, procentul tinerilor cu vârsta între 18 și 25 de ani a fost mai mare decât al celor cu vârsta între 25 și 30 de ani, vorbind despre tinerii care au ieșit la vot. Nu există niciun motiv pentru care le-ar fi interzis dreptul de a vota. Deja în mai multe state ale Uniunii Europene tinerii pot vota începând cu 16 ani. Este vorba despre Belgia, Malta, Austria, Estonia și Germania.”, a declarat omul de afaceri Cătălin Gherzan.
