Sărbătoarea Învierii Mântuitorului aduce cu sine și bucuria reîntâlnirii cu cei dragi, iar masa de Paște în familie este unul dintre momentele cheie ale acestor zile. În meniul tradițional românesc sunt câteva preparate ce se pregătesc în mod special cu acest prilej, precum drobul de miel și pasca.
Dacă sarmalele, salata boeuf și cozonacul sunt prezente la majoritatea evenimentelor festive, pasca este regina Paștelui și simbolizează soarele. Are formă rotundă și se face din cocă de cozonac, în care se cuibărește o umplutură din brânză dulce cu stafide și orez fiert în lapte, iar decorul este realizat din cocă împletită în formă de cruce, iar totul este uns cu ou, pentru a da o culoare galbenă, solară.
Însă, așa cum noi avem acest desert tradițional și celelalte țări de pe glob au mâncărurile specifice sărbătorii Pascale.
Rusia – pashka
Și Rusia are pashka, însă este un desert diferit de pasca noastră. Este o prăjitută în formă de piramidă, forma sa făcând referire la mormântul lui Iisus Hristos. Are în compoziție gălbenușuri de ou, brânză, unt, zahăr și fructe uscate, iar pe el sunt încrustate simboluri religioase, respectiv literele chirilice XB, care înseamnă ”Hristos a înviat!”.
Pashka se mănâncă în duminica Paștelui, alături de Kulich, care este un fel de panetone rusesc. Acesta se coace în forme rotunde și înalte, fiind decorat cu glazură albă de zahăr și floricele sau bombonele colorate. Kulich-ul este binecuvântat de preot, după slujba de Paște, și se mănâncă dimineața, înainte de micul dejun, în perioada dintre Paște și Rusalii.
Kulich este o mâncare specifică Paștelui și în alte țări est-europene, respectiv Serbia, Belarus, Ucraina, Georgia.
Grecia – tsoureki
Cozonacul are o altă formă în Grecia. Tsoureki este împletit și împănat cu ouă roșii, care semnifică sângele Mântuitorului. Aluatul este făcut cu drojdie, ouă, zahăr și câteva condimente care îi dau nota distinctă: coajă de lămâie, mastic, malheb (un condiment care are gust de migdale amare, cireșe și un strop de anason), susan și scorțișoară.
Polonia – zurek
În Polonia, de pe masa de Paște nu lipsește zurek. În Sâmbăta Mare, credincioșii duc la biserică alimente ce vor fi puse a doua zi pe masă, spre a fi binecuvântate. Printre acestea se găsesc și ingredientele pentru zurek. Aceasta este o supă ce are în compoziție făină de secară, cârnați, morcov, busuioc și alte condimente și este servită în pâine, alături de ouă fierte.
Ecuador – fanesca
Ingrediente pentru fanesca
În Ecuador, de Paște se servește fanesca, o supă plină de simboluri și foarte consistentă. Are în compoziție pește, lapte, brânză, făină de grâu, usturoi, fasole și 12 tipuri de boabe, în amintirea celor 12 apostoli ai lui Iisus Hristos. Sunt folosite ingrediente din toate regiunile țării, ceea ce se traduce în unitatea poporului ecuadorian.
Franța – le gigot d ́agneau pascal
Pe masa de Paște a francezilor, mielul este în centrul atenției. Totul pornește de la semnificațiile religioase ale mielului, care îl simbolizează pe Hristos, cel care s-a jertfit pe cruce pentru mântuirea noastră. În Franța, le Gigot d’Agneau Pascal este preparatul specific mesei din duminica Paștelui, și este o pulpă de miel prăjită, care este însoțită de fasole și cartofi.
SUA – jambon prăjit glazurat
În Statele Unite, masa tradițională de Paște este reprezentată de cina din ziua de duminică, nu prânzul, ca la alte popoare. Mâncarea tradițională pe care americanii o pun pe masă este jambonul prăjit, glazurat cu zahăr brun sau miere. Ca și decor, adesea sunt folosite felii de ananas.
Italia – pizza chiena și colomba
Și de Paște se pune pe masa italienilor pizza. Însă nu cea cu care ne-am obișnuit. Pizza Chiena este un preparat culinar de Paște din Napoli. Se pregătește în Vinerea Mare și se mănâncă în Sâmbăta Mare. Singura similaritate cu pizza tradițională este forma, însă este o plăcintă din aluat făcut cu untură, iar umplutura are brânză, mezeluri și ouă.
Ca desert, ialienii pregătesc colomba pascal. Legenda acestei prăjituri spune că un brutar din orașul Pavia i-a oferit regelui care purta un război cu cetatea sa o prăjitură în formă de porumbel. Regelui a savurat cu plăcere prăjitura cu aromă de portocale și a oprit conflictul.
Anglia – hot cross buns
Rulouri din aluat precum cel de cozona, umplute cu fructe uscate, decorate cu o cruce realizată din glazură albă, acestea sunt tradiționalele ”hot cross buns” care sunt un desert specific sărbătorilor pascale în Marea Britanie. În trecut, acestea se consumau în Vinerea Mare, însă acum se găsesc tot timpul anului, iar rețeta a mai fost schimbată, fructele uscate fiind înlocuite cu nuci sau ciocolată. Obiceiul era de a fi oferite între prieteni, gest care avea semnificația de consolidare a relației. Crucea cu care sunt decorate face referire directă la răstignirea Mântuitorului.
Finlanda – mämmi
În Vinerea Mare, în Finlanda se spune că trebuie să te ferești de treburile casnice și să mănânci mese simple și reci. Unul dintre preparate specifice acestei zile este mämmi, un desert care trebuie pregătit cu 3 – 4 zile înainte de a fi consumat. Mämmi are ca ingrediente făina de secară, malț, melasă, apă, sare și coajă de portocală. Aceasta se servește cu smântână.
Slovenia și Croația – pinca
În cele două țări pe masa pascală este pusă pinca, un cozonăcel pregătit din făină de grâu, ouă, zahăr, lapte, stafide, coajă de lămâie sau portocală și desăvârșită cu prošek, un vin local. În vremurile precreștine, era un desert destinat celebrării primăverii, iar ulterior a devenit parte a tradiției creștine. Pinca este binecuvântată la biserică în Sâmbăta Mare pentru a fi consumată în Duminica Paștelui.
Cipru – souvla
Mielul face parte și din meniul de sărbătoare al ciprioților. Preparatul tradițional poartă numele se souvla. Este o frigăruie din carne de miel, care este servită la masă de prânz în Duminica Paștelui. Mielul, ca și în alte culturi europene, simbolizează jertfa mielului lui Dumnezeu.
Suedia – Påskmus
În Suedia, avem o băutură specifică acestei sărbători și nu un fel de mâncare. Påskmus este o băutură răcoritoare obținută din extract de hamei, malț și condimente, creată în 1910 ca alternativă fără alcool la bere. Conform cifrelor, în Săptămâna Mare suedezii beau 10 milioane de litri de Påskmus, ceea ce subliniază cât de mult le place.
Ce preparat ți-a atras atenția și te-ai încumeta să pregătești?
