Material realizat de Carmen Buliga
În procesul anevoios al desființării structurilor-mamut din sistemul de protecție socială (fostele cămine de copii în care tinerii aflați în grija statului erau ținuți la grămadă, cu sutele) și transformarea lor în centre de tip familial, proiectul părintelui Decebal Floroaica din cartierul piteștean Găvana a fost un pionierat. Domnia-sa a fost printre primii care și-au asumat preluarea unui număr redus de copii și tineri, orfani sau abandonați, în regim de centru familial. Adică organizarea lor în apartamente, adaptarea condițiilor de creștere cât mai aproape de cele dintr-o familie reală, integrarea lor în educație, în societate și, ulterior, în muncă. Mulți ani, acest proiect a mers cu titlu de exemplu de bună practică, atât datorită condițiilor net superioare față de cele din centrele de plasament, cât și pe fondul eforturilor susținute pe care preotul argeșean le-a făcut pentru a le oferi copiilor din grija sa o viață cât mai aproape de normal. I s-au alăturat în acest proiect susținători din mediul privat și societatea civilă, sponsori sau parteneri, iar centrul s-a dezvoltat constant.
Astăzi, exemplul de bună practică a ajuns să fie, din nefericire, cea mai problematică unitate din subordinea DGASPC, un adevărat dezastru în care, treptat, s-au întrepătruns adolescenți cu probleme sociale și comportamentale serioase, rebeli și agresivi și un personal a cărui selecție nu a reprezentat – în foarte multe cazuri – cea mai bună soluție în materie de psihopedagogie, asistență socială, empatie și anduranță. Decizia lui Decebal Floroaica de a părăsi comanda centrului în urmă cu câteva luni nu a făcut decât să accelereze procesul de transformare a centrului într-un adevărat dezastru, cu tineri care dispar tot timpul, cu numeroase scandaluri, cu episoade de agresivitate extremă și cu eforturi susținute, noapte de noapte, de către oamenii legii pentru a ține cât de cât situația sub control.
Ani întregi, părintele Decebal Floroaica a fost îngerul păzitor al copiilor abandonați din Găvana
Pierderea controlului în centrul DGASPC: conflicte, droguri, exploatare sexuală
Oamenii care locuiesc în vecinătatea centrului povestesc că certurile și agresiunile dintre copii și dintre aceștia și personal fac parte din peisajul curent. La fel de des, mașini ale unor cetățeni dubioși, majoritatea de etnie romă, ridică aproape seară de seară fetele ieșite pe ușa sau pe geamurile unității, cu sau fără bilet de voie. Adolescenții fumează de nu te mai vezi om cu om și, una peste alta, adunate, întreaga atmosferă seamănă cu cea dintr-un cartier rău famat al marilor orașe, în niciun caz cu cea asociată unei instituții pentru care statul – prin DGASPC și cu finanțare județeană – alocă resurse și așteaptă normalitate.
Numai în ultimele două săptămâni, o fată a dispărut, vreme de trei zile trăind episoade halucinante de viață, iar un băiat a fost arestat, pe fondul unui comportament de o agresivitate îngrijorătoare.
Fenomenul ia amploare, pentru că foarte mulți dintre copiii instituționalizați sunt tineri cu probleme, greu de ținut în frâu. Fumează, se droghează, se bat, fug din centru, iar fetele cad frecvent pradă rețelelor de exploatare sexuală, fie benevol, fie forțate de împrejurări. La polul celălalt, personalul angajat, deloc puțin ca număr, oscilează între tratamente dure și ignorarea problemelor teribile din viața copiilor aflați în grija sa. Fie dezinteresate total, fie sătule să plece acasă vinete pe mâini, multe dintre ele neavând pregătirea profesională sau psihologică necesară pentru o asemenea provocare, femeile angajate DGASPC sunt total depășite. Un singur angajat, bărbat (cu o anduranță mai mare și mai determinat) i-ar mai ține pe tineri în frâu, compensând duritatea cu organizarea, pe cheltuiala sa personală, a diferitelor tipuri de evenimente sau ieșiri pentru aceștia.
Acesta este tabloul unui dezastru, unde – pornind de la cele două cazuri care au marcat săptămâna trecută – redactorii noștri au intrat, dornici să înțeleagă cum se desfășoară ostilitățile într-un centru de îngrijire public, gestionat de instituțiile statului român.
Centrul de Tip Familial (C.T.F) Găvana funcționează în cinci apartamente, într-un bloc din imediata vecinătate a Școlii Nr. 19.
În medie, aici sunt instituționalizați între 20 și 25 de copii, cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani, dar pot sta și după majorat. Fete și băieți, la grămadă.
Dacă ceea ce întâmplă între adolescenți și tineri este limpede de ghicit, nici fetele mici nu prea au o șansă, povestesc cei care urmăresc de vreme bună activitatea centrului. Relațiile oscilează între cele intime și violență, între înhăitarea în prostii și dorința de a evada.
În universul centrului, nimic nu are de-a face cu protecția
Am pătruns în universul centrului vineri, 16 iunie, pe la orele prânzului, iar o simplă vizită ne-a oferit tabloul unor fracturi colosale între copiii extrem de dificili și personalul nervos și total depășit.
Intrăm în apartamentele deschise și ne prezentăm șefei C.T.F Găvana, Mihaela Dragu, explicându-i că dorim să aflăm mai multe detalii despre cazul minorei dispărute săptămâna trecută, Alexia Drăgușin.
Momentul se dovedește a fi unul absolut nepotrivit, șefa centrului fiind angrenată într-o discuție extrem de aprinsă cu un angajat care vrea să ducă în excursie câțiva copii, la un centru de bălăceală din Vâlcea.
Ne prindem repede că este vorba despre bărbatul pe care vecinii centrului îl descriu ca fiind singurul autoritar și relativ implicat. Un bărbat înalt, solid, cu o voce puternică și care aparent nu se lasă intimat de refuzurile femeii de a aviza excursia cu copiii.
Acesta îi reiterează șefei de centru că a făcut cererea aferentă plecării de câteva zile bune și că excursia nu implică nicio cheltuială, decât cele pe care le va suporta el personal.
Dar, de ce?”, se aude, în continuare, vocea femeii care nu pare dispusă să aprobe, dar nici nu oferă vreun argument împotrivă.
Cei doi continuă să se contreze.
La ușă, mai multe fete din centru așteaptă, bătând din picior. Cel mai probabil, beneficiarele excursiei care își pierduseră răbdarea.
Ne arată prin semne că „doamna” nu este înțelegătoare. Atmosfera se aprinde, fetele pufnesc, se enervează și pleacă. Din birou se aude vocea angajatului și a șefei, una sonoră, cealaltă indecisă.
„Șefa centrului mi-a zis că o fac pentru bani ca să-mi pun unghii, dar eu am doar 15 ani!”
Dacă tot ne prinde acolo, una dintre tinerele instituționalizate se apropie și ne povestește, cât poate de ferm, că ea vrea să plece din centru. Are deja 20 de ani.
„Vreau să mă înscriu la seral și mi-am găsit și loc de muncă că, aici, dacă stau… Eu nu mai vreau să rămân, mi s-a luat de 11 ani de zile, numai certuri și balamuc. Mi-am găsit și chirie cu o colegă, am plătit pe două luni de zile, dar vrea doamna Mihaela Dragu, șefa de centru, să-mi vadă cartea de muncă… Mi-am găsit la Metro, luni-marți mă cheamă la interviu.”
O întrebăm ce nu e ok la centru.
Mai bine era tot Decebal să rămână. N-am eu treabă cu dânsa, dar ne ceartă că fumăm, că lăsăm țigările… Bine, noi, copiii mai cuminți, le punem în scrumieră, dar mai sunt alții care aruncă. Și ne ia tot pe noi. Aici nu prea găsești înțelegere, sar toate de c..r că aia nu e bine, că aia se face… și vreau să plec. Am înțeles că fata care a dispărut de la noi este acum la spital. Era și ea… se tăia pe mâini… Să o ții numai așa, numai cu poliție pe capul tău… Dacă așa le place…”.
O altă fată, de numai 15 ani, vine cu o altfel de poveste:
Doamna Mihaela nu ne înțelege. Când ne duceam cu probleme la ea, ne spunea că nu are timp, că nu o interesează, că noi suntem supărate că ne-am certat cu gagicul. Mi-a zis când am participat la un eveniment că o fac pentru bani ca să-mi pun unghii, dar eu am 15 ani, sunt un copil, n-aș face așa ceva…”.
O altă tânără de 17 ani povestește că a vrut să i-l prezinte directoarei pe prietenul ei, ca să vadă că nu este un băiat cu probleme, dar a fost refuzată. Adolescenta se mai plânge că li se refuză biletele de voie de 2 ore / zi, pe diverse motive.
Nu putem să stăm închise în camere cu zilele! Unele fete vor să aibă intimitate, să mai stea singure, dar doamna nu ne lasă, ne refuză dreptul la intimitate. Dacă mergem la dânsa cu o problemă personală, că avem încredere în ea, ne spune apoi la tot căminul și ne face de rușine. În apartamentul 4 facem baie cu apă rece. A zis să rezolvăm noi problema.”
Descoperi o lume plină de adolescenți, în plină criză de identitate, într-o lume încărcată de ispite și neputințe. Căută – în personalul din cămin – o empatie, un sprijin, o îndrumare pe care nimeni nu are disponibilitatea și nervii să le ofere.
După poveștile fetelor, discuția cu Mihaela Dragu, reprezentanta DGASPC care conduce centrul, s-a rezumat la o trimitere succintă către Biroul de Presă al instituției. Pierduse între timp bătălia cu angajatul care luase copiii și plecase spre Vâlcea. Cu aceeași senzație pe care o trăiesc și copiii, de lipsă de empatie și asumare, ne-am îndreptat atenția spre Direcția pentru Protecția Copilului, de unde, oficial, am solicitat date privind poziția instituției după dispariția de aproape trei zile a unei fete de 15 ani: Alexia-Ioana Drăgușin. Și am primit, după cum urmează:
În data de 13.06.2023, în jurul orei 17:00, minora a părăsit voluntar Centrul de Tip Familial Găvana – Piteşti, fără acordul personalului de serviciu. Menţionăm că, în aceeaşi zi, conform procedurii operaţionale, au fost sesizate de îndată organele abilitate, care au luat măsurile necesare, iar în data de 14.06.2023 reprezentantul legal al acesteia şi-a exprimat acordul de mediatizare a dispariţiei minorei.
În dimineaţa zilei de 15.06.2023, aceasta a fost identificată de poliţie, a fost preluată de către specialiştii din cadrul centrului, care au făcut demersurile necesare pentru realizarea evaluării situaţiei acesteia din punct de vedere medical şi psihologic, în vederea acordării serviciilor adecvate nevoilor identificate, în prezent fiind în siguranţă. Precizăm faptul că DGASPC Argeş, conform procedurii, a demarat evaluarea motivelor plecării beneficiarei din centrul de tip familial.”
Și așa sună, succint, instituțional și impersonal, povestea unei dispariții. O parte infimă și birocratică dintr-o dramă. Dramă pe care urmează să o prezentăm într-un alt material marca Ancheta.
DGASPC Argeș, reacție: Copii și tineri cu serioase carente educaționale și comportamentale
Luni după amiază, 19 iunie 2023, în urma apariției în ediția print Ancheta a acestui material, DGASP Argeș a simțit necesitatea de a explică, mai amplu, în spațiul public poziția instituție cu privire la situația adoloscenților pierduți în și de către Centrul Familial din Găvana. Iată cum sună aceste explicatii:
Având în vedere conținutul articolelor de presă și al comentariilor pe marginea acestora, apărute în spațiul public, cu privire la minora a cărei dispariție dintr-un serviciu de tip rezidențial al D.G.A.S.P.C. Argeș a fost mediatizată în data de 14.06.2023 și care a fost găsită în data de 15.06.2023, dorim să informăm opinia publică asupra următoarelor aspecte:
Potrivit prevederilor Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, plasamentul copilului constituie o măsură de protecţie specială, având caracter temporar, care poate fi dispusă, după caz, în următoarea ordine, la:a) o persoană sau familie;b) un asistent maternal;c) un serviciu de tip rezidenţial, prevăzut la art. 123, şi licenţiat în condiţiile legii.
Totodată, potrivit actului normativ, în serviciile de tip rezidențial este interzis plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 7 ani (cu excepția copilului cu dizabilități, cu vârsta între 3 ani şi 7 ani neîmpliniţi, pentru care nu poate fi asigurată abilitarea/reabilitarea în alte tipuri de servicii).În consecință, în serviciile de tip rezidențial ajung, cu precădere, adolescenți.Astfel, în prezent, în serviciile de tip rezidențial pentru copii din subordinea D.G.A.S.P.C. Argeș sunt instituționalizați, predominant, adolescenți și tineri cu vârste de peste 18 ani.
Din nefericire, unii dintre aceștia beneficiază de măsură de protecție specială din cauza abuzului sau neglijării, ori din cauza faptului că, în vedere protejării intereselor lor, nu au putut fi lăsați în grija părinţilor, din motive neimputabile acestora (ex. părinți bolnavi, fără locuință etc.).
În aceste centre ajung și minori ce au săvârşit fapte penale
Însă, în aceste centre ajung și copii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal sau, în ultima vreme, tot mai mulți adolescenți care, din cauza particularităților și vulnerabilităților specifice vârstei adolescentine, adoptă comportamente deviante/delincvente, înregistrează plecări voluntare și repetate de la domiciliu, nu vor să revină în familie iar părinții refuză în mod categoric să-și mai asume responsabilitățile parentale.Această ultimă categorie de copii și tineri, cu serioase carențe educaționale și comportamentale, se manifestă ostil inclusiv față de respectarea regulamentelor existente la nivelul serviciilor de tip rezidențial din subordinea D.G.A.S.P.C., Argeş, adoptând același comportament dobândit anterior instituționalizării, inclusiv părăsirea voluntară a centrului.
DGASPC Argeș se ocupă de recuperarea și reabilitarea comportamentală a acestor copii
D.G.A.S.P.C. Argeș, prin intermediul serviciilor sociale licențiate și a personalului de specialitate, depune eforturi semnificative pentru recuperarea și reabilitarea comportamentală a acestor copii și tineri, pentru integrarea/ reintegrarea educațională, socio-profesională și familială, asigurând accesul acestora la servicii medicale, educaționale, de formare, servicii de consiliere, la activități de educație nonformală și informală, de recreere, socializare și petrecere a timpului liber, de ocupare etc.Astfel, tinerii din centrele de protecţie specială aflate în subordinea D.G.A.S.P.C. Argeş beneficiază de servicii/ activități/ informaţii privind integrarea socială, profesională şi culturală, în vederea pregătirii pentru viaţa independentă: invitaţii la Bursa Generală a Locurilor de Muncă, pentru a-şi găsi un loc de muncă; informări săptămânale privitoare la locurile de muncă vacante, furnizate DGASPC Argeş de către AJOFM Argeş; informaţii privitoare la proiecte implementate de asociaţii cu care DGASPC Argeş a încheiat parteneriate de colaborare – “Primul meu job”, “Permis pentru viitor”, „Prima cameră – o şansă pentru viitorul tinerilor”, “Poşta română susţine tinerii” etc. informaţii privind evenimentele socio-culturale, pe care se pot plia activităţile beneficiarilor din centre (ex. 15 ianuarie – Ziua Cuturii Naţionale, 8 martie – Ziua Internaţională a Femeii, 21 martie – Ziua Mondială a Cărţii pentru Copii, 18 aprilie – Ziua Monumentelor şi a Locurilor Istorice, 1 mai – Ziua Internaţională a Muncii, 24 aprilie – Ziua Solidarităţii Tineretului, 2 mai – Ziua Naţională a Tineretului, 5 mai – Ziua Europeană pentru Viaţă Independentă, 9 mai – Ziua Europei; Ziua Independenţei României, 15 mai – Ziua Internaţională a Familiei, 18 mai – Ziua Internaţională a Muzeelor, 21 mai – Ziua Mondială pentru Diversitate Culturală, pentru Dialog şi Dezvoltare, 24 mai – Ziua Internaţională a Parcurilor, 1 iunie- Ziua Internaţională a Copiilor, 15 iulie – Ziua Mondială a competenţelor tinerilor, 17 septembrie – Ziua Europeană a Patrimoniului, 4 octombrie – Ziua Mondială a Ocrotirii Animalelor, 16 noiembrie – Ziua Mondială a Toleranţei, 20 noiembrie – Ziua Universală a Drepturilor Copilului, 25 noiembrie – Ziua Internaţională a Nonviolenţei, 3 decembrie – Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilităţi, 10 decembrie – Ziua Internaţinală a Drepturilor Omului, 20 decembrie – Ziua Internaţională a Solidarităţii Umane); de asemenea, tinerii din cadrul centrelor de protecţie socială, aflate în subordinea DGASPC Argeş, participă la ateliere de meserii, în vederea dezvoltării abilităţilor şi competenţelor cerinţelor pieţei muncii, fac vizite în parcuri, muzee, case memoriale, merg în tabere, activităţi ce îi ajută să rămână conectaţi la oportunităţile vieţii independente. servicii de consiliere psihologică acordate de către specialiştii centrelor; servicii de psihoterapie, acordate de către asociaţii, cu care DGASPC Argeş a încheiat parteneriate de colaborare.Serviciile sociale oferite copiilor și tinerilor din sistemul de protecție specială al D.G.A.S.P.C. Argeș, precum și o parte din activitățile și acțiunile desfășurate pentru și cu implicarea acestora, au fost deseori prezentate în spațiul public, incluziv de mass-media și pe pagina de facebook a instituției.
„Ne mândrim cu copii și tineri care au atins performanțe școlare, sportive, artistice”
Astfel, ne mândrim cu copii și tineri care au atins performanțe școlare, sportive, artistice, care au ajuns sau au absolvit unități de învățământ liceal și universitar, care au fost integrați socio-profesional.În cadrul centrelor de protecţie socială aflate în subordinea DGASPC Argeş avem copii/tineri care sunt adevăraţi maeştri ai penelului, suflete a căror sensibilitate atinge apogeul, atunci când privitorul admiră operele lor artistice, de o frumuseţe rar întâlnită. Dovada vie a talentului lor, precum şi aprecierea operelor artistice a acestora, o constituie invitaţiile în Senatul României , în perioada 2021 -2022, ocazii cu care au fost expuse publicului tablouri pictate cu miestrie şi talent.Rezultatele nu se obțin peste noapte, ”modelarea” unui copil necesitând implicare, empatie, profesionalism, responsabilitate, timp și răbdare. Evident, nu putem afirma că de fiecare dată reușim să ne atingem obiectivele, pentru că și acești copii/tineri, deși nu locuiesc în familie, trăiesc în societate și sunt supuși acelorași riscuri și tentații ca toți ceilalți copii.Ne dorim ca toți părinții să conștientizeze faptul că, potrivit prevederilor Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ”Răspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinţilor, aceştia având obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de copil ţinând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.”; ”În subsidiar, responsabilitatea revine colectivităţii locale din care fac parte copilul şi familia sa….”; ”Intervenţia statului este complementară; statul asigură protecţia copilului şi garantează respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifică realizată de instituţiile statului şi de autorităţile publice cu atribuţii în acest domeniu.” (art. 5 alin. (2) – (4))Referitor la semnalarea dispariției copiilor, precizăm că, potrivit prevederilor art. 23 alin (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare,”Părinţii sau, după caz, altă persoană responsabilă de supravegherea, creşterea şi îngrijirea copilului sunt obligaţi să anunţe la poliţie dispariţia acestuia de la domiciliu, în cel mult 24 de ore de la constatarea dispariţiei.”Totodată, potrivit prevederilor art. 63, ”Pe toată durata plasamentului, domiciliul copilului se află, după caz, la persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidenţial care îl are în îngrijire.”
Prin urmare, această obligație de a anunța organelor de poliție dispariția unui minor, revine și persoanelor fizice, asistenților maternali sau personalului din cadrul serviciilor de tip rezidențial la care sunt în plasament copiii, iar la solicitarea organelor de poliție, persoana care exercită drepturile şi obligaţiile părinteşti faţă de copil, potrivit prevederilor legale, își poate exprima acordul de mediatizare a dispariției minorului, pentru a facilita demersurile de căutare și identificare.În acest sens, la nivelul serviciilor sociale sunt elaborate proceduri operaționale (ex. Procedura operațională privind soluționarea situațiilor de părăsire a centrului rezidențial fără permisiune/a situațiilor de absenteism).
Am dorit să facem toate aceste precizări opiniei publice, pentru înțelegerea situației semnalate privind dispariția minorei în cauză, intrată în sistemul de protecție specială, în regim de urgență, în luna martie 2023, și aflată, din luna mai 2023, în baza unei sentințe civile, în respectivul serviciu social, din care a fost semnalată dispariția.
Copila va susține Evaluarea Naţională în unitatea medicală în care se află internată
Noul Şef al CTF Găvana Pitești a făcut demersuri către Şcoala Gimnazială Marin Preda din Municipiul Piteşti, astfel încât minora D.A.I. să susţină Evaluarea Naţională în unitatea medicală în care se află internată în prezent.
Sperăm ca opinia publică să înțeleagă rațiunea pentru care nu putem oferi informații privind motivul ajungerii ei în sistemul de protecție specială și situația ei actuală, aspecte ce intră sub incidența prevederilor legale privind confidențialitatea, dar precizăm că s-au realizat demersurile necesare pentru realizarea evaluării situației acesteia în vederea acordării serviciilor adecvate nevoilor identificate, în prezent fiind în siguranță.
Ţinând cont de faptul că la nivelul centrelor de protecţie socială sunt şi salariaţi care, prin limbajul folosit şi modalităţile de interacţiune cu copiii/tinerii, „reuşesc cu succes” să influenţeze modul în care unii beneficiari manifestă un comportament lipsit de etică, corectitudine şi educaţie, conducerea D.G.A.S.P.C. Argeş se preocupă permanent de aceste situaţii şi a dispus constituirea unor comisii care să verifice aspectele semnalate.