Dan Dungaciu, sociolog și geopolitician român, este vehiculat în prezent ca posibil candidat la alegerile prezidențiale din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și a Partidului Oamenilor Liberi (POT), în contextul în care candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă.
Potrivit unor surse politice, Dungaciu este luat în calcul de partidele izolaționiste ca potențial candidat la prezidențiale în locul lui Călin Georgescu.
În trecut, Dungaciu a avut poziții publice convergente cu cele ale AUR în privința războiului din Ucraina și a manifestat scepticism față de relația cu Statele Unite.
De asemenea, Gigi Becali a anunțat că va susține un candidat din partea AUR la alegerile prezidențiale, iar numele vehiculat în acest context este cel al lui Dan Dungaciu.
Cu toate acestea, liderul AUR, George Simion, a negat că există un scenariu în care să fie luat în calcul un alt candidat în afară de Călin Georgescu.
În concluzie, deși numele lui Dan Dungaciu este vehiculat ca posibil candidat la alegerile prezidențiale din partea AUR și POT, nu există informații oficiale care să confirme o relație formalizată între el și aceste partide.
Dan Dungaciu este un sociolog și geopolitician român, specializat în relații internaționale și studii de securitate. Este profesor universitar și cercetător în domeniul geopoliticii, având o expertiză deosebită în spațiul ex-sovietic, în special în Republica Moldova.
A ocupat funcții importante, printre care director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. A fost și consilier prezidențial în Republica Moldova și a scris numeroase lucrări despre geopolitică, identitate națională și relațiile României cu statele din fostul bloc sovietic.
Dungaciu este cunoscut pentru analizele sale critice privind politica externă a României, influența Rusiei în regiune și viitorul relațiilor dintre România și Republica Moldova.
Dan Dungaciu are o abordare realistă și critică asupra relațiilor externe ale României, analizând în special dinamica geopolitică a regiunii și poziționarea țării față de NATO, UE și marile puteri.
1. Pro-NATO și pro-UE, dar cu rezerve
Dungaciu susține orientarea strategică a României către NATO și Uniunea Europeană, considerând-o singura opțiune viabilă pentru securitatea și dezvoltarea țării. Cu toate acestea, atrage atenția asupra unor vulnerabilități:
România este un „consumator de securitate” în NATO, nu un actor major, iar influența sa în cadrul alianței rămâne limitată.
În UE, deși România este parte a blocului comunitar, nu are un rol semnificativ în deciziile strategice, fiind adesea un „executant” al politicilor europene.
2. Critica „dependenței excesive” de Occident
Dungaciu subliniază că România trebuie să fie mai proactivă în politica externă și să nu depindă exclusiv de Bruxelles și Washington. El avertizează asupra riscului ca România să devină doar un „stat tampon” între Vest și Est, fără un proiect geopolitic propriu.
3. Republica Moldova și relația cu Rusia
Unul dintre subiectele centrale în discursul său este relația cu Republica Moldova. Dungaciu susține că România trebuie să aibă o strategie coerentă pentru reunificare, dar și că UE și NATO au eșuat în a contracara influența Rusiei în regiune. El vede Chișinăul ca un „teren de luptă geopolitic” unde România trebuie să fie mai activă.
4. Poziționarea față de SUA și UE
Este adeptul unei relații strategice solide cu SUA, văzând în Washington un garant al securității României.
În privința UE, consideră că România trebuie să își definească mai clar interesele naționale și să nu urmeze orbește directivele europene.
Dungaciu susține orientarea euro-atlantică a României, dar critică lipsa unei politici externe active și a unei viziuni clare asupra rolului țării în regiune. El pledează pentru o strategie mai pragmatică și mai puțin dependentă de deciziile marilor puteri.
Dosar DNA pentru abuz în serviciu
Dan Dungaciu, în calitate de fost director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” (ISPRI) al Academiei Române, a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) sub acuzația de abuz în serviciu. Faptele incriminate ar fi avut loc în perioada 2017-2022, când Dungaciu ocupa funcția de director al ISPRI.
Detaliile specifice ale acuzațiilor nu au fost făcute publice în totalitate, însă se menționează un prejudiciu estimat la peste 100.000 de lei. Într-o declarație pentru G4Media.ro, Dungaciu a afirmat: „Nu știu, o să mă lămuresc”, evitând să precizeze dacă a fost audiat de procurori în faza de cercetare penală.
În prezent, dosarul se află în faza de Cameră Preliminară la Tribunalul București.
Foto: fumn.eu
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro
