Alegerile parlamentare din decembrie 2024 au adus pentru Argeș o nouă echipă care să reprezinte interesele județului la nivel legislativ. Argeșul are, în mod tradițional, 13 parlamentari: 4 senatori și 9 deputați.
Printre aceștia, deocamdată extrem de discretă, se regăsește și Cristina-Irina Butură, membru al Camerei Deputaților pe listele AUR Argeș. Figură absolut nouă pe scena politică locală, domnia-sa are la bază o formare în domeniul medical și este originară din Alba Iulia. A candidat însă din partea organizației AUR din județul nostru, pe locul doi, după liderul Bogdan Velcescu și este astăzi deputat de Argeș. Despre cine este domnia-sa, ce planuri are, dar și despre activitatea în parlament unde îi reprezintă pe argeșeni, am discutat în interviul ce urmează.
» Pentru cei care nu vă cunosc bine, cine este Cristina Butură?
- Sunt, înainte de toate, un om care a ales să-și dedice viața îngrijirii semenilor. Sunt asistent medical de profesie și am acumulat o experiență valoroasă lucrând atât în România, timp de mai mulți ani în secția de Anestezie și Terapie Intensivă, cât și în Marea Britanie, unde am avut ocazia să cunosc un alt mod de organizare și funcționare a sistemului sanitar. Această dublă perspectivă – din interiorul sistemului românesc și din afara lui – mi-a oferit o înțelegere profundă asupra nevoilor reale ale pacienților, dar și asupra dificultăților cu care se confruntă personalul medical.
Decizia de a intra în politică a venit firesc, dintr-o dorință sinceră de a transforma experiența mea profesională într-un instrument de schimbare. Am văzut prea des cum oameni dedicați, medici și asistenți, sunt nevoiți să lupte nu doar cu boala, ci și cu lipsurile, birocrația și un sistem care, de multe ori, pare că îi pune piedici în loc să-i sprijine. Am simțit că pot contribui, prin implicare directă, la construirea unor politici publice mai echilibrate, care să pună pacientul și personalul medical în centrul deciziilor.
Astăzi sunt deputat AUR de Argeș și membru al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților. Mă consider un om echilibrat, apropiat de oameni și de nevoile lor reale. Îmi doresc ca vocea celor care muncesc zi de zi în spitale și a celor care suferă în fața neputinței sistemului să fie auzită în parlament. Cred că schimbarea începe cu fiecare dintre noi, prin implicare, consecvență și bună-credință. Iar pentru mine, fiecare inițiativă, fiecare proiect, pornește din convingerea că sănătatea nu este un privilegiu, ci un drept fundamental al fiecărui român.
În Argeș, am simțit din prima clipă o energie diferită, o deschidere și un sprijin autentic!
» Mulți români care emigrează își construiesc viața peste hotare și se stabilesc în țara respectivă. Ce v-a determinat să reveniți în România?
- Am avut o viață stabilă în Marea Britanie, dar dorul de casă și de oamenii mei a fost mai puternic. Mi-am dat seama că, oricât de bine ar funcționa un sistem acolo, România are nevoie de oameni care să pună umărul aici, nu de la distanță. Am ales să mă întorc, pentru că simt că pot fi utilă. Cunosc foarte bine nevoile din sistemul românesc și cred că experiența acumulată în afară mă ajută să construiesc ceva concret pentru cei de aici.
» Cum ați decis să vă alăturați AUR?
- Eram în Marea Britanie și îl urmăream pe George Simion de la distanță. M-au impresionat curajul, consecvența și dăruirea cu care lupta pentru România și pentru români. Am decis să mă alătur AUR, pentru că acest partid este în deplină conformitate cu valorile și principiile în care cred: iubirea de țară, credința, familia, tradiția și respectul pentru identitatea națională. M-am întors în România și am pus și eu o cărămidă la construcția acestui proiect, alături de oameni onești, patrioți și determinați să redea demnitatea românilor.
» De ce Argeș? Care a fost conjunctura, cum ați făcut această alegere?
- De-a lungul timpului, am fost cu caravana medicală în aproape toate colțurile țării și am întâlnit oameni cu povești impresionante și nevoi reale. Totuși, în Argeș, s-a întâmplat ceva aparte. Aici am simțit din prima clipă o energie diferită, o deschidere și un sprijin autentic din partea organizației. Colegii m-au primit cu brațele deschise, m-au făcut să simt că fac parte dintr-o echipă unită, dintr-o familie.
Am descoperit un județ cu oameni calzi, implicați, care iubesc locul în care trăiesc și își doresc, la fel ca mine, să vadă schimbarea cu adevărat. Faptul că am fost primită cu atâta încredere și că am simțit această legătură umană sinceră a contat enorm.
De aceea am ales Argeșul – nu ca pe o simplă decizie politică, ci ca pe o alegere de suflet. Aici m-am simțit acasă, iar sentimentul acesta de apartenență m-a motivat și mai mult să îi reprezint cu demnitate pe oamenii care mi-au oferit încrederea lor.
» Ați avut până acum oportunitatea de a cunoaște întreaga echipă parlamentară din Argeș? Care sunt concluziile?
- Da, am avut ocazia să îi cunosc pe majoritatea colegilor parlamentari din Argeș, indiferent de partid. Din păcate, am constatat că, de multe ori, politica se reduce la imagine și la interese de partid, nu la soluții reale pentru oameni. Am văzut multă retorică, dar prea puțină acțiune concretă. Cred că românii așteaptă de la noi mai puțin spectacol și mai multă muncă. Eu mi-am propus să rămân un om de teren, aproape de oameni și să susțin proiecte care chiar pot îmbunătăți viața celor din județ, indiferent cine le propune.
» Fiind la primul mandat, cum vedeți viața parlamentară românească?
- Este o provocare continuă. Am venit cu dorința sinceră de a lucra pentru oameni, dar am constatat că, din păcate, prea multe decizii se iau în funcție de interese politice, nu de nevoile reale. Puterea este preocupată mai mult de imagine și de calcule electorale decât de problemele din spitale, școli sau din comunități.
Ca deputat în opoziție, încerc să rămân consecventă și să aduc în discuție teme concrete, chiar dacă nu sunt „comode” pentru cei aflați la guvernare. Cred că datoria noastră este să fim vocea celor care nu sunt ascultați și să demonstrăm că politica poate fi făcută și cu bun-simț, și cu responsabilitate.
Misiunea mea este să conectez parlamentul cu nevoile reale ale bolnavilor și ale cadrelor medicale
» Care este activitatea dumneavoastră în prezent?
- În prezent, activitatea mea principală este cea parlamentară. Îmi folosesc întreaga experiență din domeniul medical pentru a contribui la îmbunătățirea legislației și la crearea unor politici publice care să răspundă real nevoilor sistemului.
Pe lângă activitatea parlamentară propriu-zisă, continui să mă implic activ și pe teren, prin caravana medicală. E o inițiativă de suflet, prin care oferim consultații gratuite în comunități izolate, acolo unde accesul la servicii medicale este limitat. Mă ține conectată la realitățile din teren și la problemele cu care se confruntă pacienții și personalul medical zi de zi.
» Care au fost principalele propuneri legislative pe care le-ați inițiat și ce proiecte aveți pentru viitor?
- Am concentrat o parte semnificativă din activitatea mea pe domeniul sănătății, prin inițiative legislative menite să răspundă crizelor majore din sistem. Printre temele pe care le-am pus în atenție au fost: debirocratizarea activității medicilor de familie (am susținut intervenții parlamentare pentru reducerea poverii administrative fără valoare adăugată, astfel încât medicii să petreacă mai mult timp cu pacienții și mai puțin cu birocrația), susținerea personalului medical (am atras atenția public asupra situației de epuizare a cadrelor medicale, care nu mai pot susține un sistem bolnav, solicitând măsuri urgente de sprijin, realocare de resurse și protecție legală pentru cei care lucrează în prima linie), expunerea cazurilor de lipsă de responsabilitate în spitale (am intervenit public în cazuri în care decizii administrative sau demiterile nu sunt transparente și afectează grav încrederea în actul medical, de ex: Spitalul „Sf. Maria” din Iași), proiecte practice de sprijin comunitar (am pus bazele Caravanei Medicale AUR pentru a suplini lipsa serviciilor medicale în zone vulnerabile).
Pentru viitor, intenționez să lansez și să susțin în parlament mai multe direcții: legislație pentru retenția personalului medical:
♦ Stimulente fiscale, protecție profesională și scheme de motivare pentru medicii și asistentele care doresc să activeze în zone defavorizate.
♦ Program național de prevenție și screening – în special pentru boli cronice, cu implicarea medicului de familie și acces gratuit pentru categoriile sociale vulnerabile.
♦ Transparență și responsabilitate în spitale – introducerea mecanismelor de audit extern, sancțiuni clare pentru abuzuri și publicarea regulată a rapoartelor de performanță.
♦ Caravane medicale – extinderea proiectelor mobile în fiecare județ, ca program continuu, în parteneriat cu ONG-uri și administrații locale.
Actualmente, lucrez la un proiect legislativ care poate deveni un element esențial în sistemul medical românesc, întrucât va putea fi accesat facil și îi va sprijini real pe românii care nu au acces la servicii medicale de bază. Misiunea mea este să conectez parlamentul cu nevoile reale ale bolnavilor și ale cadrelor medicale.
Diferența între medicina în UK și România nu ține de competență, ci de organizare
» Timp de câțiva ani, ați activat în sistemul medical din UK. Cum ați descrie acest sistem în comparație cu cel românesc?
Sistemul britanic este foarte bine organizat și are o structură clară. Totul funcționează pe baza unor protocoale bine stabilite, iar respectul față de pacient și față de personalul medical este real, nu doar declarat. Personalul are condiții bune de muncă, este protejat și respectat. În România, avem medici excepționali, dar lucrează adesea într-un sistem care nu îi sprijină suficient. Lipsesc predictibilitatea, dotările și, mai ales, recunoașterea muncii lor. Diferența cea mai mare nu ține de competență, ci de organizare și de respectul față de profesie.
» Ați coordonat Caravana Medicală AUR. Care au fost concluziile legate de nevoile sistemului sanitar din România?
În cifre, proiectul a însemnat 236 de localități și peste 51.000 de pacienți consultați. În spatele acestor cifre sunt însă oameni care aveau nevoie de ajutor și nu aveau unde să-l primească. Concluzia este simplă: România profundă suferă nu doar din lipsa spitalelor, ci și din lipsa accesului la medicul de familie, la prevenție și la informare. Caravana ne-a arătat că sănătatea trebuie să ajungă la oameni, nu doar să îi aștepte în spitale.
Material realizat de Berta Dima.
Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
