INSTITUȚII ȘI SERVICII PUBLICE | OJFIR
Într-un domeniu în care rigoarea și responsabilitatea publică fac diferența, Diana Lupaș, director al OJFIR Argeș, este unul dintre managerii tineri care dau sens concret ideii de performanță prin implicare. Printr-un stil de conducere bazat pe echilibru, o bună cunoaștere a domeniului și eficiență în toate procedurile, domnia-sa a reușit să transforme instituția într-un partener cu adevărat de încredere pentru fermieri, antreprenori și autorități locale.
Au ajutat-o semnificativ experiența solidă în administrația publică, dar și eforturile pe care le-a făcut constant pentru a înțelege cât mai profund mecanismele de finanțare europeană. Această preocupare în a eficientiza cât mai mult activitatea OJFIR Argeș s-a simțit, de la an la an, în rezultatele instituției care s-a remarcat la nivel național printr-un grad ridicat de absorbție a fondurilor, dar și prin diversitatea proiectelor implementate.
Diana Lupaș promovează un model de management discret, dar ferm. Crede în puterea echipei și în valoarea dialogului instituțional, iar rezultatele domniei-sale confirmă această abordare. Prin implicare constantă, a reușit să poziționeze OJFIR Argeș printre cele mai performante structuri din rețeaua AFIR.
Ce principiu vă ghidează deciziile în fața presiunilor publice?
Cel al responsabilității față de oameni și adevăr. Cred că presiunile publice pot fi gestionate doar prin transparență și echilibru. Nu iau decizii pentru a fi populară pe termen scurt sau pentru a face cuiva pe plac (chiar deranjez de multe ori!), ci doar pentru a construi încredere pe termen lung și a mă asigura că nimeni nu va avea de suferit din cauza acțiunilor mele. Atunci când ești fidel valorilor tale și misiunii de a servi legea și interesul comunității, presiunea se transformă într-un exercițiu de caracter.
Ce rol joacă mentalitatea de învingător în rezolvarea problemelor manageriale în sistemul public? Poate omul să înfrângă condiționalitățile sistemului?
Este esențială în administrația publică. În sistemul public, obstacolele sunt adesea birocratice, dar întâlnim și unele personale, din păcate. Un manager cu atitudine pozitivă și perseverență nu se lasă copleșit de limitele sistemului, ci caută mereu soluții. Da, omul poate înfrânge condiționalitățile sistemului! Prin viziune, curaj și alianțe strategice, pentru că sistemul este creat tot de oameni, însă nu de unul singur. Sistemul se schimbă atunci când oamenii de bună-credință din interior au puterea să creadă că este posibil și acționează diferit.
Care este cea mai mare realizare a dumneavoastră de până acum?
Când aud sau citesc o astfel de întrebare, primul gând pe care îl am mă duce la familia mea frumoasă. Ulterior, dacă ne raportăm la zona profesională, pot spune că, la nivelul AFIR, ca director de instituție, de peste 8 ani, am coordonat echipa care a dus la bun sfârșit proiecte importante și numeroase ale argeșenilor, care au adus o contribuție concretă la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, iar în calitate de consilier județean, de asemenea, am susținut politici publice orientate spre dezvoltare durabilă și bună guvernanță și am sprijinit inițiative și proiecte deosebit de importante care au adus beneficii reale comunității și au dus la dezvoltarea comunităților argeșene. Fie că a fost vorba de investiții în infrastructură și în sănătate, de susținerea inițiativelor educaționale, fie de promovarea turismului local, fiecare proiect a fost o dovadă că implicarea constantă și colaborarea pot genera rezultate vizibile.
Ce schimbare majoră v-ar plăcea să introduceți în domeniul dumneavoastră de activitate dacă ați avea libertate totală?
Aici vreau să mă raportez la sistemul public administrativ, în general. Aș introduce o reformă profundă a modului în care administrația comunică cu cetățenii, bazată pe digitalizare, eficiență și transparență totală. Mi-aș dori o administrație publică „deschisă”, unde cetățeanul poate urmări în timp real cum se cheltuiește fiecare leu și poate interacționa direct cu instituțiile fără bariere birocratice, fără timp îndelungat de așteptare și fără atitudini care nu au ce căuta în anumite zone. Aceasta ar fi adevărata modernizare a statului român.
Care este cheia construirii încrederii între instituție și cetățeni?
Cheia este consecvența între promisiuni și fapte. Oamenii nu mai au nevoie de discursuri, ci de dovada că sunt ascultați și că vocea lor contează. Încrederea se construiește prin comunicare permanentă, asumarea greșelilor și respectarea angajamentelor. Când cetățenii văd că instituția este partenerul lor, nu un obstacol, încrederea vine de la sine.
Într-o frază, ce înseamnă pentru dumneavoastră „arta de a învinge”?
„Arta de a învinge” înseamnă să transformi limitele sistemului în oportunități de progres, acționând cu echilibru, empatie și o credință neclintită că schimbarea începe de la fiecare dintre noi.
***
Acest interviu face parte din ediția 2025 a catalogului „Cei mai puternici oameni din Argeș”.
Tema anului a fost „Arta de a învinge”, iar proiectul editorial realizat de publicația Ancheta reprezintă un reper pentru comunitatea argeșeană, reunind, de 20 de ani, personalități din toate domeniile fundamentale ale societății.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
