Fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul premier Petre Roman au fost trimişi în judecată de Parchetul General în dosarul Mineriadei din iunie 1990.
În acelaşi dosar, au fost deferiţi justiţiei și Gelu-Voican Voiculescu, viceprim-ministru în perioada respectivă, Măgureanu Virgil, fost director al SRI, Adrian Sârbu, fost consilier al premierului, Miron Cozma, fost lider de sindicat, Vasile Dobrinoiu, comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne, la vremea respectivă, dar și Petre Peter, fost comandant al Unității Militare Măgurele.
Sunt acuzați de infracțiuni contra umanității.
Conform unui comunicat al Parchetului General, în luna iunie 1990, aceștia au lansat „o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise patru persoane, două persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.”
În 1990, România se afla într-o perioadă de tranziție politică, după căderea regimului comunist. Începând cu 22 aprilie 1990, în Piaţa Universităţii din municipiul Bucureşti a avut loc o manifestaţie ce s-a întins pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990.
Protestatarii cereau puterii instalate în România să fie înlăturați politicienii care aveau legătură cu regimul comunist, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de solicitări de factură democratică.
Pe fondul acestor tensiuni, Ion Iliescu, care devenise președinte după Revoluția din 1989, a decis să mobilizeze minerii pentru a interveni în București și a înăbuși protestele.
În zilele de 13-15 iunie 1990, minerii, alături de forțele de ordine, au intervenit violent asupra manifestanților și a cetățenilor din centrul capitalei.
În acest context, Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, Măgureanu Virgil şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanţilor aflaţi fizic în Piaţa Universităţii, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acţiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestaţii, în special liderii de opinie, precum şi împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziţie sau care se încadra în categorii care, în opinia lor, puteau manifesta o potenţială opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale.
Un rol important în crearea cadrului de punere în aplicare a atacului a constituit-o comunicarea publică, manipulativă, insidioasă cu privire la pericolul pe care îl reprezentau manifestanţii pentru valorile democratice, de a căror implementare se «ocupa» noua putere”, se precizează în comunicatul Parchetului ICCJ.
Dosarul se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Facem precizarea că starea de fapt reținută și încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 și s-a constatat nulitatea actelor de urmărire anterior efectuate.
Cauza a fost înaintată, spre competentă soluţionare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.”, se mai precizează în comunicatul Parchetului ICCJ.
Foto Gazeta de Sud
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro
