Într-un context politic tensionat, cu un tur doi care pune față în față un intelectual și un populist periculos, vocea echilibrată a profesorului Dumitru Chirleșan, prorector al Universității Politehnica București, vine ca o liniștire nesperată. Deși parcă n-am sta atât de liniștiți până la numărarea ultimului vot. Trăim în România, și asta ne surprinde tot timpul. „Eu cred că ar trebui să ne calmăm, pentru că nu va exista o Românie condusă de George Simion. Am încredere că lumea va fi înțeleaptă. Din 10 milioane de români pasivi, care nu au ieșit la vot, e suficient să iasă 2 milioane. Și am convingerea că vor ieși.”
Dumitru Chirleșan nu neagă realitatea – da, turul al doilea aduce în față o polarizare nemaiîntâlnită: un intelectual, simbol al unei Românii educate și moderate, și un demagog, rezultat al unei frustrări adânci, adunate în ani de promisiuni neîmplinite. Dar vede și oportunitatea: în momentele de cumpănă, românii au știut, până la urmă, să se adune.
„Poporul român a avut mereu nevoie de un tătuc”
Una dintre cele mai respectate și respectabile voci ale mediului academic argeșean, Dumitru Chirleșan, nu neagă supărarea oamenilor, dar atrage atenția că votul pentru așa-zișii suveraniști e, în fond, unul emoțional, născut din dezamăgire.
„Votul dat până acum așa-zișilor suveraniști este un vot din supărare pe clasa politică. S-au promis foarte multe și nu s-a făcut pe cât s-a promis. Toți cei care votează acum de supărare, de nervi, își doresc o revanșă cu orice preț împotriva partidelor mainstream.”
Dar, avertizează el, răzbunarea politică e o capcană, la fel ca și impulsurile distructive din familie: „Până la urmă, și într-o familie tradițională, soțul îi pune soției sarmalele în cap, din te miri ce motive sau supărări. Amândoi pierd, pentru că rămân fără sarmale. Dar să fim liniștiți, nu va fi cazul!”
Profesorul arată cu degetul și spre cauzele reale ale confuziei: lipsa educației, a culturii generale și a cunoașterii istoriei: „Cu certitudine, educația precară este principala cauză pentru care avem un astfel de tur doi, la fel și lipsa culturii generale, necunoașterea istoriei României.”
Nu e vorba doar de școală, de note și diplome. Ci de lipsa gândirii critice. De lipsa contactului cu faptele. De felul în care ani de zile televiziunile, rețelele sociale, dar și sistemul de învățământ i-au lăsat pe oameni fără instrumente reale de orientare în viața publică.
România educată, aia puțină care mai e, trebuie să iasă acum la vot. Nu pentru a „bate” pe cineva, nu pentru a da lecții, ci pentru a menține o direcție. Pentru a arăta că rațiunea, dialogul, moderația nu sunt valori pierdute.
Pe fundal, mai plutește și o meteahnă veche a mentalității românești: nevoia de salvator: „Am ajuns aici și pentru tradiționala noastră nevoie de un guru. Poporul român a avut mereu nevoie de un tătuc care să ne ducă spre înalte culmi de bunăstare. Din nefericire, un astfel de tătuc nu există.”, declară domnia-sa.
E o explicație psihologică și istorică deopotrivă. Am trăit zeci de ani sub conducători care promiteau totul, în timp ce oamenii așteptau „lumina” de sus. Din păcate, reflexul nu a dispărut. E suficient să apară cineva care vorbește tare, promite simplu, arată cu degetul vinovații și mulți sunt gata să-l urmeze. Fără să întrebe: unde?
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Foto descriptiv. Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Senatorul PSD Ovidiu Puiu: „Voi vota pentru o Românie puternică într-o Europă puternică!”
