PREVIZIUNILE MEDIULUI ECONOMIC PENTRU 2026
Un an al prudenței, al maturizării și al selecției în piață a companiilor
Anul 2025 a fost unul care a venit cu transformări majore pentru mediul de afaceri, ce a resimțit din plin noile măsuri fiscale adoptate de guvern. Nici 2026 nu se anunță a fi prea grozav, prefigurându-se drept o perioadă de ajustări fiscale și prudență pentru economia României, pe fondul presiunilor legate de deficitul bugetar și al angajamentelor asumate la nivel european.
Guvernul Bolojan a confirmat deja menținerea actualului sistem de impozitare a clădirilor până în 2027, însă autoritățile locale vor trebui să stabilească din timp taxele și impozitele aplicabile în 2026. Executivul a anunțat totodată măsuri de consolidare fiscală, care includ controlul cheltuielilor bugetare, creșterea impozitului pe dividende și modificări ale unor taxe existente, precum și majorarea salariului minim brut, programată la mijlocul anului 2026. În același timp, sunt discutate mai multe scenarii încă neasumate oficial – de la posibile creșteri de TVA sau introducerea unor taxe pentru companii, până la modificări ale contribuțiilor sociale.
În acest context, mediul economic din județul Argeș privește cu îngrijorare modificările fiscale anunțate constant de Executiv, care influențează perspectivele de dezvoltare a companiilor pentru anul 2026, care se anunță unul al prudenței, al maturizării și al selecției în piață a companiilor.
Florentina Grigoraș, consultant cu experiență în atragerea de fonduri nerambursabile subliniază că – în acest domeniu – anul 2026 se conturează drept un an dificil, mai degrabă de închidere, corecție și selecție decât de lansare de oportunități noi. În același timp, accentul autorităților va fi pus pe finalizarea PNRR, pe evitarea dezangajărilor și pe limitarea riscurilor bugetare, ceea ce va însemna mai puține apeluri noi, reguli mai rigide și o abordare mult mai prudentă față de beneficiari.
Principala problemă nu va fi lipsa banilor, ci blocajul lor în proceduri. Rambursările vor întârzia, interpretările ghidurilor vor deveni mai restrictive, iar diferențele de abordare dintre autorități vor crea presiune majoră pe cash-flow-ul beneficiarilor. Confuzia dintre avans, prefinanțare și cheltuială eligibilă va continua să genereze refuzuri și amânări, cu impact direct asupra implementării proiectelor. În 2026, va crește semnificativ riscul de corecții financiare, inclusiv pentru erori minore sau pentru interpretări schimbate ulterior. Toleranța instituțională va fi scăzută, iar responsabilitatea va fi transferată aproape integral către beneficiar. Digitalizarea procedurilor nu va însemna automat simplificare, ci, în multe cazuri, mai multă documentație și mai multe justificări formale.”, afirmă consultantul argeșean.
Domnia-sa punctează că, în acest context, fondurile nu vor mai putea fi tratate ca o sursă de finanțare facilă, ci ca un mecanism care necesită structură financiară solidă, rezerve de lichiditate și capacitate juridică. Proiectele vor reuși nu prin punctaj, ci prin implementare corectă, documentată și susținută financiar pe termen lung.
Pentru ca absorbția să funcționeze real, ar fi necesare clarificări unitare între autorități, termene ferme pentru plăți și o protecție reală a beneficiarului de bună-credință. În lipsa acestora, 2026 va fi anul în care multe proiecte vor fi câștigate pe hârtie, dar pierdute în implementare.”, concluzionează Florentina Grigoraș.
Material realizat de Berta Dima.
Sursă foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
ECONOMIC 2025. Afaceri sub asediu – cum au performat unele companii argeşene într-un an dificil
