Într-o ţară în care prescrierea faptelor penale a devenit sport naţional, cel mai recent câştigător al unei „scutiri” de pedeapsă este fostul primar de la Corbeni, Virgil-Remo Mateescu. Joi, 11 decembrie, Tribunalul Argeş s-a pronunţat în procesul pe fond în care acesta este judecat de fapte de corupţie.
Conform anchetatorilor, fostul primar, împreună cu alți trei complici, a accesat un proiect finanțat din fonduri europene pentru modernizarea unui drum forestier din comuna pe care o administra la acel moment, însă la etapa de decontare ar fi fost depuse acte care nu reflectau situația din teren. Deși lucrările nu ar fi fost executate, în documente drumul figura ca fiind finalizat.
În perioada 2014-2015, în contextul implementării proiectului de modernizare a unui drum forestier în lungime de 5.9 km din comuna Corbeni, județul Argeș, inculpatul Mateescu Virgil-Remo, în calitatea menționată mai sus, beneficiind de ajutorul celorlalți trei inculpați, ar fi depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) mai multe înscrisuri false ce conțin date necorespunzătoare realității cu privire la lucrările executate (situații de plată, situații de lucrări, liste cu cantități de lucrări, rapoarte de execuție, etc.).
În cuprinsul documentelor respective sunt menționate cantități de materiale și lucrări care nu ar fi fost identificate pe teren. Prin aceste demersuri au fost obținute fonduri europene în valoare totală de 6.310.449 de lei.” – se arată în documentele acuzării.
Pentru că s-a scurs prea mult timp de la comiterea faptelor, judecătorii au hotărât ca procesul împotriva fostului primar şi a celorlalţi inculpaţi din dosar să înceteze, în baza prevederilor Deciziilor nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României privind termenele de prescriere a faptelor.
Fostul primar şi ceilalţi inculpaţi au scăpat şi de sechestru
Mai mult decât atât, instanţa a respins ca neîntemeiate acţiunile formulate de AFIR, de Primăria Corbeni şi de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, care s-au constituit parte civilă în vederea recuperării prejudiciului, şi, de asemenea, a ridicat sechestrele instituite de procurori.
În schimb, dovadă a faptului că totuşi magistraţii au considerat că în acest caz s-au folosit documente false, instanţa a decis desfiinţarea câtorva zeci de înscrisuri, „ce conţin elemente necorespunzătoare adevărului şi care au fost folosite la comiterea infracţiunii”, respectiv situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, liste de cantităţi, rapoarte de execuţie etc.
Decizia Tribunalului Argeş nu este definitivă, putând fi atacată cu apel, însă este greu de crezut că procurorii mai au vreun as în mânecă.
Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
