► 232 de pacienţi au declarat anul trecut oficial că li s-a cerut şpagă atunci când au fost internaţi într-un spital din Argeş, iar 221 au şi raportat acest lucru oficialilor din Ministerul Sănătăţii, sesizările fiind transmise către organele abilitate în vederea cercetărilor.
► În ianuarie 2024, Argeşul este pe locul IV la nivel naţional în ceea ce priveşte nivelul şpăgilor, 4,5% dintre pacienţi declarând că medici sau asistente le-au cerut bani sau atenţii.
Mecanismul de feedback al pacientului reprezintă un ansamblu de măsuri și de proceduri care au drept obiectiv evaluarea satisfacției pacienților cu privire la serviciile medicale primite în cadrul spitalelor publice (n.red. – spitalele militare nu sunt incluse în acest mecanism).
După fiecare internare, o parte din pacienţi, selectaţi aleatoriu, au primit printr-un mesaj pe telefon invitaţia de a răspunde unui set de întrebări despre felul în care au fost trataţi pe durata spitalizării. Astfel, bolnavii au fost întrebaţi, printre altele, dacă li s-a cerut şpagă, dacă au fost puşi să îşi cumpere singuri medicamente, cât de mulţumiţi sunt de activitatea medicilor şi a asistentelor, dacă este curat în spital şi dacă ar recomanda şi altora să se trateze în aceeaşi unitate medicală.
Evident, doar o parte dintre pacienţi aleg să răspundă acestui chestionar, aşa încât numărul cazurilor de corupţie ar putea fi mult mai mare. De asemenea, trebuie luat în calcul faptul că, la adăpostul anonimatului, există şi posibilitatea ca unii pacienţi, nemulţumiţi de activitatea medicilor care i-au tratat sau sub imperiul nervilor, să completeze şi aspecte nereale. Cu toate acestea, faptul că lună de lună Argeşul figurează printre spitalele „fruntaşe” la capitolul şpăgi pare să reprezinte o realitate, confirmată de altfel şi de cazurile de corupţie care deja au bubuit şi în care s-au întocmit deja acte de urmărire penală.
Potrivit datelor consemnate în cadrul mecanismului de feedback al pacientului, în luna ianuarie 2024, Argeşul s-a plasat pe locul al IV-lea la nivel naţional în ceea ce priveşte nivelul şpăgilor. 24 de argeşeni, reprezentând 4,49% din cei 534 de pacienţi care au completat chestionarul, au afirmat că li s-au cerut atenţii, fie de către medici, fie de către asistente.
În anul 2023, au completat acelaşi chestionar 6.931 de pacienţi ai spitalelor din Argeş, iar 232 dintre ei (3,35% – dublu faţă de media naţională, care a fost de 1,75%) au declarat că li s-a solicitat şpagă, plasând judeţul nostru pe poziţia a 8-a în topul mitei pe parcursul anului trecut. Ca o comparaţie, în cazul spitalelor din Bucureşti, unde au completat chestionarul 126.000 de pacienţi, procentul celor care au susţinut că au fost nevoiţi să bage bani în buzunarele medicilor sau al asistentelor a fost de doar 1,56.
În Argeş, cei mai mulţi pacienţi care au semnalat cazuri de corupţie figurează la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, în vreme ce există şi spitale care apar cu zero cazuri de corupţie. Conform legislaţiei, prin intermediul acestui instrument pacienţii pot formula sesizări Ministerului Sănătăţii, care la rândul său are obligaţia de a le transmite mai departe organelor abilitate.
În Argeş, 221 de persoane care au răspuns în chestionar „da” atunci când au fost întrebate dacă li s-a cerut şpagă au raportat acest lucru şi responsabilului anticorupție al Ministerului Sănătății şi, implicit, sesizările au ajuns la anchetatori. Dintre acestea, cele mai multe sesizări vizează medici şi asistente de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti (65).
„Ancheta” vă prezintă în cele ce urmează o analiză a rezultatelor consemnate de mecanismul de feedback al pacientului în ultimul an, pe fiecare spital.
Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti
În ultimii ani, sănătatea argeşeană a fost zguduită de mai multe scandaluri de corupţie, cele mai recente vizând doi medici ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti, despre care au apărut suspiciuni şi acuzaţii de corupţie: diabetologul Liliana Berca şi psihiatrul Ramona Ştefanache.
1 din 10 pacienţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti afirmă că, în 2023, i s-a cerut şpagă de către personalul medical. Anul trecut, 1.309 pacienţi au completat chestionarul de integritate după ce au fost trataţi la acest spital, iar 126 dintre ei au spus că li s-au cerut bani sau atenţii (9,63% – triplu faţă de media judeţului de 3,35%). Cele mai multe sesizări au venit în lunile ianuarie şi martie (câte 16) şi iulie 2023 (15), iar cele mai puţine în aprilie şi noiembrie (5).
Lipsa de comunicare pare să reprezinte încă o problemă în cea mai mare unitate medicală din judeţ, unde aproape 22% dintre pacienţi susţin că medicii nu le-au oferit explicaţii clare cu privire la diagnostic şi tratament. Apoi, peste 30% dintre pacienţi se declară nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de curăţenia din Spitalul Judeţean, fiind cel mai mare nivel de insatisfacţie în ceea ce priveşte condiţiile de igienă din spitalele argeşene. De asemenea, la întrebarea „A fost nevoie să cumpărați medicamente sau alte materiale sanitare?”, 38,2% dintre pacienţii acestui spital care au completat au răspuns afirmativ!
Spitalul de Pediatrie Piteşti
Cea mai mare unitate medicală pediatrică din regiune are şi ea parte de o serie de recenzii negative prin intermediul mecanismului de feedback, în cazul de faţă chestionarele fiind completate de către părinţii micilor pacienţi. Anul trecut, 22 de părinţi din 664 au răspuns afirmativ la întrebarea „vi s-au solicitat bani sau atenții de către medici sau asistente?” (3,31%), iar în prima lună din 2024 trei părinţi au spus, de asemenea, „da” la aceeaşi întrebare.
Peste 30% dintre părinţii ai căror copii au fost internaţi la Pediatrie nu ar recomanda şi altora acest spital, 22% sunt nemulţumiţi de curăţenie, aproape 24% susţin că nu le-au fost suficient de bine explicate diagnosticul şi tratamentul copilului, iar aproape 15% susţin că au fost nevoiţi să cumpere din propriii bani medicamente sau materiale sanitare necesare tratamentului celor mici în timpul internării.
Spitalul Municipal Câmpulung
Foto News.ro
La Spitalul Municipal Câmpulung, au precizat că li s-a cerut şpagă 23 din cei 790 de pacienţi care au completat chestionarul de integritate în urma serviciilor medicale de care au beneficiat anul trecut (2,91%). În luna ianuarie a acestui an, 3 pacienţi au raportat solicitarea de atenţii la acelaşi spital.
Tot în 2023, 26% dintre pacienţi s-au declarat nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de activitatea medicilor şi a asistentelor, 17,2% spun că au fost puşi să-şi cumpere singuri medicamente, 24% consideră că la Spitalul Câmpulung curăţenia este o mare problemă, iar 35% nu ar recomanda şi altora să se trateze aici.
Spitalul Municipal Curtea de Argeş
19 din 882 de pacienţi spun că medici sau asistente de la Spitalul Municipal Curtea de Argeş le-au cerut diverse atenţii (2,15%), iar în ianuarie 2024, doi pacienți au consemnat astfel de cazuri de corupţie.
28% dintre cei care au completat chestionarele de integritate spun că au fost nevoiţi să-şi cumpere medicamente şi materiale sanitare pe perioada internării, aproape 27% nu sunt deloc mulţumiţi de curăţenia din spital, 26% sunt nemulţumiţi de activitatea medicilor, în vreme ce doar 21% sunt nemulţumiţi de asistente, şi unul din 3 pacienţi nu ar recomanda spitalizarea la unitatea din Curtea de Argeş.
Spitalul Orăşenesc Mioveni
Nici cel mai nou şi mai lăudat spital din judeţ nu este ferit de criticile foştilor pacienţi, însă nivelul este mult mai mic decât la Spitalul Judeţean, deşi numărul argeşenilor care au completat chestionarul este mai mare la Mioveni. Astfel, din 1.478 de pacienţi, 18 au afirmat că li s-au cerut atenţii (1,22%).
13% dintre pacienţi consideră că, deşi spitalul este aproape nou, sunt probleme la capitolul curăţenie, 27% nu sunt mulţumiţi de activitatea medicilor şi 18% de cea a asistentelor, însă Spitalul Mioveni este printre cele mai recomandate unități medicale de către foştii pacienţi, doar 13,4% dintre ei declarând că nu l-ar recomanda şi altor bolnavi.
Spitalul Orăşenesc „Regele Carol” Costeşti
La Costeşti, spital care deserveşte zona de sud a judeţului, 146 de foşti pacienţi au completat chestionarul anul trecut, iar 7 dintre ei au precizat că li s-au cerut bani sau atenţii (4,79%).
Spitalul din Costeşti beneficiază de unul dintre cele mai ridicate grade de satisfacţie din partea pacienţilor în ceea ce priveşte activitatea şi implicarea medicilor, doar 13,3% fiind nemulţumiţi de acest aspect, în vreme ce asistentele par să fie mai puţin pe placul pacienţilor, 19% dintre ei fiind nemulţumiţi de ele. 16% susţin că nu prea e curăţenie în spital, iar 17,45% declară că au cumpărat din banii personali medicamente şi materiale sanitare cât timp erau internaţi.
Alte spitale
Spitalul de Boli Cronice Călineşti şi Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni sunt singurele unităţi medicale de stat din Argeş care figurează cu zero sesizări de şpagă în 2023. În cazul celorlalte unităţi medicale din judeţ, pacienţii au completat „da” atunci când au fost întrebaţi dacă li s-au cerut bani sau atenţii după cum urmează:
– Spitalul de Geriatrie şi Boli Cronice „Constantin Bălăceanu Stolnici” Ștefănești – 4 din 234 de pacienţi (1,71%)
– Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung – 4 din 205 pacienţi (1,95%)
– Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf. Andrei” Valea Iașului – 4 din 189 pacienţi (2,12%)
– Spitalul de Psihiatrie „Sf. Maria” Vedea – 1 din 73 de pacienţi (1,37%)
– Spitalul de Recuperare Brădet – 3 din 642 de pacienţi (0,47%).
S-a schimbat chestionarul de satisfacţie a pacientului
Ministerul Sănătății a modificat recent mecanismul de feedback al pacientului, prin care cetățenii pot raporta dacă medicii sau asistentele medicale le-au solicitat bani sau alte foloase materiale în schimbul îngrijirilor din spitalele publice. Astfel, în prezent, nu mai există întrebarea „Vi s-au solicitat bani sau atenții de către medici sau asistente?”, aceasta fiind înlocuită cu „Dacă vi s-au solicitat bani sau alte tipuri de recompensații de către personalul medical, doriți să sesizați acest fapt?” În cazul în care pacientul răspunde „da” şi formulează o sesizare Ministerului Sănătății, Serviciul de integritate și politici publice o va primi și o va transmite către autoritățile abilitate.
Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Braconierul care a ucis la Mușătești un polițist bucureștean – condamnat la 8 ani de închisoare
